O profesie ce doreşte consacrarea Corpul Profesional al Mediatorilor

Petru VAIDA, preşedintele Corpului Profesional al mediatorilor din judeţul Maramureş, a organizat o întîlnire cu mass-media locală, ocazie cu care a prezentat organizarea teritorială a corpului, Directiva 11/2013 SAL/SOL şi cîteva din proiectele sociale iniţiate de Consiliul de mediere.

În luna mai a.c., cei 115 mediatori autorizaţi din judeţul Maramureş şi-au ales prima conducere a Corpului Profesional al Mediatorilor din judeţul nostru, pe un mandat de patru ani: Petru VAIDA – preşedinte, Anamaria Ancuţa POP – vicepreşedinte şi Arthur SUPURAN – vicepreşedinte.
Corpului Profesional al Mediatorilor Autorizaţi din România este o entitate organizată în 42 de filiale, aferente fiecărui judet, fără personalitate juridic㸠care asigură implementarea stra­tegiei Consiliului de Mediere, iar preşedinţii celor 42 de entităţi judeţene constituie Comisia Consultativă a Consiliului de Mediere. Pentru o mai bună comunicare cu sistemul judiciar există cîte un reprezentant, ales de mediatori, pe lîngă fiecare Curte de Apel, Maramureşul fiind reprezentat la Curtea de Apel Cluj-Napoca de d-na Ileana NEMEŞ POP.
Strategia Consiliului de Mediere îşi propune un răspuns eficient al profesioniştilor în mediere la nevoile societăţii civile în ansamblu şi la nivelul instituţiilor statului, centrale şi judeţene.
Conducerea CPMJ Maramureş, împreună cu mediatorii din judeţ, îşi propune să se implice activ şi responsabil în relansarea activităţii de mediere prin participarea la toate proiectele, acţiunile şi activităţile iniţiate de Consiliul de mediere, care vizează, în primul rînd, adoptarea în regim de urgenţă a Statutului Profesional al Mediatorului şi promovarea la Comisia legislativă din Parlamentul României, în sesiunea din toamnă, a propunerilor de modificare a Legii medierii, care să permită deschiderea reală a profesiei către interesul public. Convingerea conducerii CPMJ Maramureş este că „medierea litigiilor, conflictelor şi disputelor, aceasta cultură a dialogului şi împăcării într-o societate modernă, va prinde rădăcini şi în România, la 9 ani de la promulgarea legii, şi se va consacra ca mod de viaţă în cadrul unei justiţii restaurative”.