Borşa capătă aspect de oraş turistic

1
1372

Administraţia locală a oraşului de la poalele Pietrosului a făcut în ultimul an eforturi pentru ca Borşa să devină o urbe atractivă pentru turiştii din Europa. Traseele montane din Munţii Rodnei care duc la cascade, peşteri ori vîrfuri situate la altitudini impresionante au fost promovate la tîrguri de turism din străinătate, iar numărul locurilor de cazare a fost suplimentat la 2.500. Mai mult, în Pasul Prislop, prinde contur un Centru Naţional de Informare şi Promovare turistică al cărui rol va fi acela de a valorifica atracţiile din zonă.

Infotrip şi tîrguri în străinătate

Numărul turiştilor care vizitează anul acesta Borşa a crescut semnificativ, punctează Antonia Tomoioagă, viceprimarul oraşului, în fiecare final de săptămînă înregistrîndu-se în pensiuni circa 500 de persoane. „Fluxul mare de turişti îl datorăm în special unui Infotrip organizat anul trecut, în Borşa, pe parcursul căruia oaspeţii au descoperit în fiecare zi o altă parte a zonei şi a Maramureşului istoric: excursii la obiective turistice, seri tematice, mîncăruri tradiţionale. Astfel, în cele 42 de chestionare totul a fost la superlativ”, îşi aminteşte viceprimarul. După acel Infotrip, dar şi în urma participării administraţiei locale la tîrguri de turism din străinătate (Polonia, Olanda), numărul turiştilor care vin în mod organizat, prin intermediul agenţiilor, s-a mărit. „De regulă, turiştii vin în grupuri şi stau cam o săptămînă, intervalul de altfel necesar pentru a descoperi Borşa. Prin urmare, într-o zi fac excursie la Cascada Cailor, iar într-o alta urcă Pietrosul. De asemenea, mai vizitează lacurile din munţi: Iezer, Lala, Măgura, Muzeul Rădăcinilor, după care îşi rezervă o zi pentru a descoperi Maramureşul istoric, iar cei pasionaţi de off-road – în special turiştii polonezi, olandezi, belgieni – profită de zonă pentru a parcurge trasee cu maşini de teren”, explică Antonia Tomoioagă. Singurul punct slab al activităţii turistice e însă atitudinea unor proprietari de pensiuni, care, potrivit viceprimarului, nu pun accent pe comunicarea cu oaspeţii şi nici pe elementele tradiţionale locale. „Spre exemplu, cei mai mulţi turişti care au fost anul trecut în acel Infotrip au mărturisit că proprietarii pensiunilor n-au comunicat foarte bine cu ei şi nici nu le-au făcut mîncare tradiţională, aşa cum aşteptau să găsească aici, în Maramureş. Tocmai de aceea, acum facem frecvent şedinţe cu cei care deţin pensiuni, pentru a-i consilia. O problemă cu care se confruntă aceştia e însă lipsa de personal: foarte puţini localnici vor să lucreze în acest domeniu, iar cei angajaţi nu se dovedesc a fi prea responsabili la locul de muncă”, completează Antonia Tomoioagă.

Antonia Tomoioagă, viceprimarul oraşului Borşa
Antonia Tomoioagă, viceprimarul oraşului Borşa

Obiectiv: staţiune de interes naţional

Întrucît traseele montane sînt principala atracţie a oraşului, administraţia locală a amenajat începînd cu anul trecut rutele şi marcajele spre obiective. „Din acest punct de vedere, suntem destul de bine puşi la punct. Tocmai de aceea, în perioada următoare, ne vom orienta pentru amenajarea unor trasee pentru mountain bike, enduro şi off-road pentru a putea găzdui competiţii. De asemenea, avem în plan construirea, în Complexul Borşa, a unui parc tematic în care cei pasionaţi de aventură să poată petrece timp pe durata şederii în oraş”, anunţă viceprimarul. Între timp, administraţia locală face demersurile necesare pentru ca Borşa să fie etichetată drept staţiune de interes naţional, iar în acest sens numărul locurilor de cazare din oraş a fost suplimentat la 2.500. „Acest număr este în creştere întrucît localnicii investesc în acest tip de afacere. În curînd se va deschide un nou hotel, care va avea piscină, şi alături de un altul deja inaugurat, de cinci stele, ridică nivelul turistic al zonei”, adaugă viceprimarul oraşului. Pe de altă parte, în Borşa, a prins contur de curînd şi turismul ecumenic, avînd în vedere că în urbe se găsesc 29 de biserici (22 ortodoxe, iar restul: romano-catolice, greco-catolice, adventiste şi reformate), între care una veche de 700 de ani, iar cele două mănăstiri, de la baza Pietrosului şi din Pasul Prislop, atrag pe zi ce trece tot mai mulţi credincioşi. „În ultima vreme, mănăstirea ortodoxă Pietroasa, de la poalele Pietrosului, e asaltată de turişti în special pentru că e situată într-un loc superb: din curte vezi nu doar muntele, ci şi o panoramă asupra oraşului. Apoi, e mănăstirea ortodoxă din Pasul Prislop, la fel – tot mai vizitată, la care a fost adusă, de către preoţi şi localnici, de vreo trei săptămîni, o icoană făcătoare de minuni chiar de la muntele Athos. La aceasta, credincioşii se pot ruga acum oricînd”, spune Antonia Tomoioagă.

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Borşa prinde contur
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Borşa prinde contur

Punct şi centru de informare

Tot în materie de turism se concretizează şi proiectele actuale ale administraţiei locale din Borşa. Astfel, în luna septembrie, va fi inaugurat un Punct de informare turistică, amplasat vizavi de magazinul Penny (lîngă fostul sediu al Primăriei).  Acolo, turiştii vor găsi informaţii legate de trasee, excursii tematice, cazare în zonă. Tot în acest, an va fi dat în folosinţă şi Centrul naţional de informare şi promovare turistică din Pasul Prislop. „Momentan se lucrează, urmînd a fi finalizat în toamna acestui an. Practic, proiectul finanţat prin Programul Operaţional Sectorial constă în crearea şi dotarea unui centru în cadrul căruia cei care vizitează Borşa să găsească informaţii atît legate de obiective, cît şi de Parcul Naţional Munţii Rodnei. Ca obiective, centrul va urmări creşterea gradului de informare în rîndul turiştilor, promovarea potenţialului turistic al oraşului Borşa şi valorificarea atracţiilor turistice din zonă în vederea creşterii economice prin favorizarea apariţiei şi dezvoltării agenţilor locali”, creionează viceprimarul oraşului. Vizavi de investiţii, cît de curînd (în maximum două săptămîni) va debuta renovarea Casei de cultură din Borşa. „Clădirea va fi reabilitată în stil tradiţional maramureşean şi, conform proiectului, lucrările trebuie finalizate pînă în toamna anului viitor”, mai declară Antonia Tomoioagă. De asemenea, administraţia locală va direcţiona în acest an bani din bugetul local pentru repararea unei bune părţi a celor 600 de kilometri de străzi. În concomitent, se speră ca lucrările la drumul naţional 18, care leagă Maramureşul de Suceava, să înceapă, la fel, în toamna acestui an.

Investiţii în reţeaua şcolară

În cursul verii, administraţia locală din Borşa va investi în reabilitarea unităţilor de învăţămînt din oraş care pînă în prezent nu au fost cuprinse în planul de renovare. „La şcoala nr. 7 din Baia Borşa trebuie, spre exemplu, schimbat acoperişul, iar la şcoala nr. 9 din oraş trebuie reabilitate cîteva săli de clasă, în vreme ce, la şcoala nr. 8, e necesar ca sala de sport să fie renovată”, subliniază viceprimarul oraşului adău­gînd faptul că, în cursul anului trecut, au fost realizate o serie de investiţii în reţeaua şcolară locală: „în 2014 s-a finalizat şcoala de pe Repedea, după prea mulţi ani în care lucrările au stagnat. La fel, s-a reabilitat şcoala din Birţ pe care am transformat-o în grădiniţă cu program prelungit, iar acum arată impecabil acum. Mai mult, s-au mai făcut investiţii la şcolile nr. 8 şi nr. 9, renovîndu-se săli de clasă. În plus, la şcoala nr. 9 s-a schimbat centrala”. Deşi numărul elevilor din oraş e în continuă scădere, Antonia Tomoioagă spune că structura reţelei nu va suferi modificări: „Şi în anul şcolar următor vom rămîne la patru unităţi de învăţămînt cu personalitate juridică. Pentru elevii navetişti avem două microbuze şcolare, iar liceenilor le acordăm o reducere de 40% la abonamentul pentru maxi-taxi, cu condiţia de a nu avea absenţe”. Tot pe linie educaţională, vara aceasta, elevii care au dorit au putut participa şi la o tabără alpină organizată în oraş cu scopul de a valorifica potenţialul faunistic, floristic şi geologic din Munţii Rodnei. „Aflată la ediţia a treia, tabăra a atras în acest an circa 30 de copii care, vreme de trei zile, au participat la excursii (la Puzdrele, Pietrosul, Prislop, Cascada Cailor). De asemenea, s-au întîlnit cu un reprezentant al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei care le-a vorbit de viitorul centru naţional de informare turistică”, precizează viceprimarul oraşului.

Evenimente pentru cei plecaţi în străinătate

Luna august se anunţă aglomerată pentru Borşa, întrucît în oraş va reveni o bună parte din cei 14.000 de localnici plecaţi la lucru în străinătate (în: Italia, Spania, Germania, Statele Unite ale Americii, Australia etc.). Pentru ei, în data de 15 august, administraţia locală va organiza o întîlnire. „Intenţionăm să fa­cem şi anul acesta Întîlnirea borşenilor de pretutindeni. Prima ediţie a avut loc în 2014 şi a fost un real succes, adunînd peste 1.000 de persoane şi fiind special orînduită pentru cei care revin acasă în vacanţa de vară. E un eveniment de bun venit, un prilej de reîntîlnire”, povesteşte Antonia Tomoioagă. A doua zi, în 16 august, va avea loc o nouă ediţie a festivalului Hora la Prislop, eveniment ce va reuni ansambluri folclorice din Transilvania şi Bucovina. „Întrucît, pe vre­muri, hora era destinată doar meşterilor populari (sculptori, creatori de costume populare etc.), în acest an vom permite accesul la eveniment doar celor care se ocupă cu astfel de meşteşuguri. Mai mult, în 7 şi 8 august, în jur de 20 de meşteri, în special de pe Valea Izei, se vor amplasa pe aleea de lîngă primărie pentru a-şi expune în avans lucrările”, informează viceprimarul oraşului. Mulţi dintre tinerii din Borşa vor prefera să-şi bifeze tot în luna august cununiile civile, administraţia locală aşteptîndu-se şi la 16 astfel de evenimente pe zi. „Luna viitoare, în Borşa se vor face nunţi zilnic, începînd cu data de 15 august şi pînă la final. Deja, toate sălile (vreo 10 la număr) sînt ocupate, la fiecare astfel de eveniment urmînd să participe între 300 şi 1.000 de persoane”, mai punctează Antonia Tomoioagă. Odată cu venirea toamnei, borşenii vor pleca din nou la lucru în străinătate. „Avem în oraş, spre exemplu, două firme care recrutează personal pentru renovarea vaselor de croazieră. În fiecare sezon pleacă cam 500 de borşeni care, pe lună, cîştigă undeva la 2.000 de euro, avînd cazarea şi mîncarea asigurate”, mărturiseşte viceprimarul oraşului. Cei rămaşi acasă muncesc la fabricile din oraş (de peleţi, agregate pentru vase de croazieră), firme de transport, pensiuni, gatere, service-uri auto.

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.