Meseria de academician

0
643

Şcoala profesională de 3 ani şi-a intrat în drepturi şi pe cele o mie de locuri bugetate de stat s-au înscris 500 de absolvenţi de clasa a VIII-a. Rezultatul nu este bun deloc, semn că părinţii şi odraslele lor încă nu sînt convinşi că viitorul este al meseriilor, nu al absolvenţilor de liceu fără nici o calificare practică.
Statul acordă cîte 200 de lei pe lună pentru fiecare elev de la profesională, dar şi loc de muncă după absolvire. Cu toate acestea, doar jumătate din locuri sînt ocupate, după încheierea etapei a doua de înscriere. Urmează etapa a treia, în luna august. Ce se întîmplă oare?
Învăţămîntul profesional a fost reintrodus pe vremea ministrului Funeriu şi se derula pe o perioadă de doi ani, începînd din clasa a X-a şi pînă în clasa a XI-a. După modificarea Legii educaţiei în 2013, clasa a IX-a a rămas la liceu, iar învăţămîntul profesional începe din clasa a IX-a şi se termină în clasa a XI-a, ca parte a învăţămîntului secundar superior. Pot opta pentru înscrierea în învăţământul profesional şi elevii din învăţămîntul special care finalizează învăţămîntul secundar inferior. Şcoala profesională de 3 ani se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale. Elevii din învăţămîntul profesional beneficiază de susţinere financiară prin Programul naţional de protecţie socială „Bursa profesională” şi pot beneficia şi de susţinere financiară, stimulente şi alte forme de sprijin acordate de partenerii de practică.
Toate par bune, însă la o analiză atentă apar şi slăbiciunile acestui „nou” sistem, ce pare conceput pentru elevii cu probleme sociale, ai căror părinţi n-au bani să-i susţină patru ani la liceu, şi pentru elevii din şcolile speciale. Ciudăţenia este şi mai mare atunci cînd vezi programele de studiu, care conţin materiile teoretice normale de liceu şi în plus cuprind şi curricula de şcoală profesională, plus orele de practică aferente. Cu alte cuvinte, statul vrea să-i facă pe aceşti elevi … academicieni.
Ministerul Educaţiei nu este hotărît, pe de o parte, a înfiinţat clase de şcoală profesională în unele licee unde există (cît de cît!) dotare cu materiale didactice specifice pentru a învăţa o meserie, dar şi cadre didactice specializate, maiştri şi ingineri care să-i înveţe pe elevi diverse profesii, iar pe cealaltă, le spune elevilor că dacă nu intră la profesională pot fi admişi la liceu! Şi mai şi, dacă termină şcoala profesională, elevii cu certificat de calificare pot continua liceul, deci nu trebuie să se angajeze, ci au opţiunea să urmeze clasa a XII-a de liceu, să dea bacalaureat şi să meargă la facultate…
Aceste oscilaţii de sistem îi derutează pe elevi. Dacă profesorii din gimnaziu au stabilit în cadrul orientării profesionale că elevul X are calităţi să devină un bun mecanic, nu un bun inginer mecanic, atunci acesta ar trebui să urmeze şcoala profesională de mecanici, nu liceul şi facultatea de mecanică. Nebulozitatea în educaţie este întreţinută, şcoala profesională fiind paralelă cu liceul, nu separată, cum ar trebui. Epoca „seralelor” şi a „academicienilor” ar trebui să se încheie cît mai repede! Visăm să devenim profesori universitari, judecători, medici, cercetători, avocaţi, piloţi de avion, ofiţeri, preoţi, arhitecţi, profesori de liceu, dar de ce este rău dacă vrem să fim tractorişti, zidari, strungari, şoferi de camion, frizeri, croitori, mecanici auto, tehnicieni, funcţionari, poliţisti? Nu putem fi cu toţii academicieni! De ce ar fi mai rău pentru societate să ne alegem meseria de la început?!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.