Ministrul agriculturii a adus Caravana PNDR în Maramureş

0
1918

Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, s-a aflat, marţi, într-o vizită în judeţul Maramureş. În cadrul Caravanei Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, el a avut o întâlnire cu fermierii la Copalnic Mănăştur, a vizitat casele restaurate din Preluca Nouă, fabrica de procesare a laptelui SC Roxar SRL de la Cerneşti şi un centru pentru bătrâni din Recea. Cu o zi înaintea ministrului au ajuns în Maramureş alţi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secretarul de stat George Turtoi, Mihai Herciu, director general al DGDR – AM – PNDR şi Mihaela Măhălean, director general adjunct al CRFIR Satu Mare. Aceştia au avut întâlniri cu autorităţile locale şi cu fermierii din comunele Fărcaşa şi Ocna Şugatag şi au vizitat brutăria SC R&B Com SRL din Baia Sprie. La întâlniri au participat şi reprezentanţii Grupurilor de Acţiune Locală din regiunile respective: Petre Mitru, reprezentantul GAL Maramureş Vest, Denisia Covrig, reprezentantul GAL Mara – Gutâi şi Florin Avram, reprezentantul GAL Mara Natur, care şi-au expus realizările şi proiectele. La întâlniri au participat reprezentanţi ai Parlamentului, numeroşi primari şi consilieri locali, reprezentanţi ai Camerei Agricole Maramureş, şi, desigur, fermieri.

Secretarul de stat George Turtoi şi prefectul Anton Rohian
Secretarul de stat George Turtoi şi prefectul Anton Rohian

Legături de familie în Copalnic Mănăştur

În Copalnic Mănăştur, nu doar colacul şi sarea au fost o surpriză pentru ministrul Daniel Constantin, ci şi o rudă a sa, o femeie care locuieşte în comună şi care l-a aşteptat la Căminul Cultural. Ajuns în faţa sătenilor, ministrul a mărturisit: „De aici se trage soţia mea, socrul meu a crescut în această comună, sunt foarte legat de această zonă. Ne-am văzut în 2012, atunci dintr-o altă perspectivă, din cea politică; astăzi nu am venit să discutăm despre politică, ci despre politici agricole”. Afirmând că se află în Maramureş alături de „aproape jumătate din conducerea Ministerului Agriculturii”, ministrul a arătat că scopul caravanei este promovarea Programului Naţional de Dez­voltare Rurală, cele mai multe măsuri ale sale fiind deja deschise şi aşteptându-se depunerea cât mai multor proiecte. „Al doilea motiv, pentru că am văzut că informarea nu e destul de bună la nivel de comună, e că vrem să vă invităm să faceţi parte din Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. Colegii mei deja au împărţit pliante. Ne-am dori să avem în fiecare comună cel puţin o persoană care să interacţioneze direct cu unitatea de management, să pună întrebări atunci când sunt nelămuriri sau să transmită o solicitare atunci când vor să modifice ceva. Să fiţi un ajutor al nostru în a transmite informaţiile despre modul sau momentul în care se poate aplica pentru o anumită comună”, a spus ministrul. Într-adevăr, localnicii au primit pliante care conţin un chestionar, iar cei care îl completează şi sunt de acord urmează să devină membri ai Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală.

viaita_ministru_iulie2015 (11)Prea puţine fonduri europene atrase

Daniel Constantin i-a tras de urechi pe maramureşeni pentru că nu atrag suficiente fonduri europene: „Am fost în Arad, Timiş, Satu Mare, Bihor. Judeţul Maramureş mai are capacitatea de a atrage fonduri europene. N-am avut la nivel de judeţ decât 129 de milioane de euro atraşi. Sunteţi într-o zonă în care competiţia este foarte mare. Regiunea Nord-Vest a atras cele mai multe fonduri ca valoare la nivel naţional. Celelalte judeţe stau foarte bine”. Constantin a arătat că se doreşte deschiderea de noi finanţări pentru proiecte ale primăriilor de la 1 septembrie. „De această dată nu sunt proiecte integrate, sunt proiecte individuale, care se vor depune fie pe infrastructura rutieră, fie pe apă, şi separat puteţi depune pentru cămin cultural, pentru centru educaţional, pentru afterschool, pentru centru de asistenţă socială şi aşa mai departe. Mă bucur că suntem într-un loc în care s-au investit fonduri europene şi s-au investit bine, probabil nu veţi mai avea nevoie de fonduri pentru cămin, dar veţi avea nevoie pentru alte activităţi. Mă bucur că şi în Copalnic Mănăştur avem investiţii realizate prin fondurile europene. Aveţi aproape 2 milioane euro, fonduri europene care au intrat în comună”, a spus ministrul. Primarul Comunei, Vasile Mihalca, a spus că Mănăşturul este o comună mare, cu 12 sate, aşadar, deşi în centrul de comună există un Cămin Cultural proaspăt renovat, ar mai fi nevoie de 11 cămine culturale. Ministrul l-a asigurat că poate depune proiecte pentru mai multe cămine în acelaşi timp, dacă acestea nu depăşesc valoarea de 500.000 euro pe comună.

În fabrica de pâine din Baia Sprie
În fabrica de pâine din Baia Sprie

Instalarea tinerilor fermieri

Un mare accent îl pune ministerul pe oferirea unei şanse tinerilor de a lucra şi de a rămâne în comunitatea în care s-au născut. Aceasta, deoarece mai ales la sate se constată o depopulare, tinerii pleacă fie la oraşe, fie în străinătate, pentru că agricultura nu le oferă şansa unui trai decent. Deja, prin PNDR, s-a deschis sesiunea de primiri de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri, cu o valoare de 50.000 euro, 100% nerambursabili. „Aici probabil va fi o competiţie foarte mare, deja cred că sunt în jur de 300 de proiecte la nivel naţional. Această măsură, alături de alte 9 măsuri, a fost deschisă până în acest moment şi avem deja disponibile fonduri europene în valoare de 900.000.000 euro. Probabil că după ce vom deschide şi partea de infrastructură, unde vor aplica primăriile, valoarea va depăşi 1 miliard euro numai pentru anul 2015. Am încercat să simplificăm foarte mult procedurile”, a mai afirmat Daniel Constantin. Printre facilităţile acordate prin noul PNDR, referindu-se la primării, ministrul a vorbit despre faptul că în trecut acestea au cheltuit fonduri din bugetul local pentru a depune proiecte. „Au cheltuit pe acorduri, pe avize care erau solicitate în momentul în care se depunea proiectul. În perioada 2007-2013 s-au depus peste 3.000 de proiecte la nivel naţional, nu s-au putut finanţa decât în jur de 800 de proiecte. Asta a însemnat costuri şi cheltuieli foarte mari pe care le-au avut primăriile. De această dată nu mai solicităm acele acorduri şi avize decât dacă proiectul respectiv a fost selectat ca să fie finanţat. Pentru primării nu mai solicităm o garanţie de 110% pentru valoarea avansului. Garanţia necesară este de 100% din valoarea avansului, adică 50% din valoarea proiectului de investiţii”.

La Ocna Şugatag
La Ocna Şugatag

Se primesc proiecte în mod continuu

Schimbări există şi în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor. „Încercăm să dăm un răspuns cât mai rapid la evaluarea proiectelor, în sensul că primim în mod continuu proiecte, de la începutul anului până la 30 octombrie, urmând ca în cele două luni să pregătim sesiunea următoare. Anul acesta, chiar dacă nu am deschis finanţarea de la începutul anului, din momentul în care s-a deschis, în martie şi după aceea în luna iulie, proiecte se pot primi în mod continuu. Pentru a nu crea o aglomeraţie am introdus în măsuri acel prag de calitate: în prima lună 85 de puncte, în a doua lună 75 de puncte şi aşa mai departe. Astfel încât fiecare beneficiar îşi calculează estimativ un punctaj pe care îl poate primi, depune în luna în care se încadrează, ca să nu fie aglomeraţie. După fiecare lună putem să facem evaluarea proiectelor respective şi să răspundem într-un timp foarte scurt, adică timpul prevăzut de Ghidul solicitantului şi care, din păcate, de cele mai multe ori în trecut nu a fost respectat”, a mai detaliat ministrul agriculturii.

Ministrul Daniel Constantin
Ministrul Daniel Constantin

Finanţări pentru Grupurile de Acţiune Locală

Fermierii sunt interesaţi în primul rând de felul în care pot obţine bani pentru afacerile lor. Ministrul Daniel Constantin a prezentat măsurile deja deschise spre finanţare. Prima nominalizată a fost măsura de investiţii pentru tinerii fermieri, deschisă din luna martie. Tot în luna martie s-a deschis şi măsura pentru finanţarea strategiilor Grupurilor de Acţiune Locală. „Punem mare miză pe ce se va întâmpla de acum înainte cu grupurile de acţiune locală. Pentru că este singura zonă în care puteţi să finanţaţi anumite lucruri care nu se pot finanţa pe programe de finanţare nici măcar prin PNDR. Vă dau exemple. Un primar din Satu Mare îmi spunea că vrea să realizeze o piaţă de produse alimentare. Şi nu ştia prin ce măsură. Dacă este cuprinsă în strategie, se poate realiza prin GAL. Sau cadastrul dintr-o anumită zonă. Dacă îl prindeţi în strategie, puteţi să realizaţi cadastrul prin GAL. Este foarte important ca în această perioadă tot ce înseamnă comunitate, fermieri, societăţi comerciale, comunitatea, UAT-urile respective să îşi definească nevoia de investiţii. Se pot finanţa anumite lucruri considerate inovative pentru comunitatea respectivă”.

Primirea ministrului la fabrica de prelucrare a laptelui din Cerneşti
Primirea ministrului la fabrica de prelucrare a laptelui din Cerneşti

Cooperativele şi grupurile de producători, stimulate

S-a deschis măsura de investiţii în ferme. Pentru această măsură s-a alocat, la nivel global, pentru 2014-2020, o sumă care ajunge la 900 de milioane de euro. „Trebuie să dezvoltăm zona de producţie. Încă importăm foarte multă materie primă. Trebuie să creştem competitivitatea fermierului în ţara noastră. Dincolo de producţie, va trebui să începem o discuţie despre organizare. Ştiu că este dificil, mai ales când vorbim în această zonă, o zonă care nu a fost în mare parte cooperativizată. E dificil să vorbim de cooperative. Dar eu vă spun cu tot riscul pe care mi-l asum că este momentul să trecem într-o altă fază de organizare. Şi atunci când vorbim investiţii, trebuie să le facem în zona de producţie, iar când vorbim de comercializare, trebuie să ne organizăm ceva mai bine, astfel încât să creştem competitivitatea”. Nevoia de a forma cooperative sau grupuri de producători a fost principala temă a întâlnirilor cu fermierii. Atât ministrul, cât şi secretarul de stat i-au asigurat pe ţărani că a se grupa într-o cooperativă nu înseamnă să renunţe la proprietatea lor, nu înseamnă să cedeze din avutul lor statului, ci să se organizeze pentru a obţine preţuri mai mici pentru inputuri şi preţuri mai mari pentru produsele pe care doresc să le comercializeze. „În judeţul Timiş, un fermier cu 30 de capete spunea că are un preţ de 0,7 lei pe litru. Celălalt, care era membru al unei cooperative, avea 1,08 pe litru. Eu nu spun că 1,08 e un preţ bun. Nu e un preţ bun. Dar e o diferenţă imensă între cei care sunt organizaţi în cooperative, grupuri de producători şi cei care produc individual. Competitivitatea este cu totul şi cu totul alta. Faptul că se cumpără în comun anumite lucruri sau faptul că se produce în comun sau că se comercializează în comun, acest lucru face ca acele costuri de producţie să fie ceva mai mici. Iar puterea voastră de negociere în faţa procesatorilor să fie ceva mai mare. Sigur că o să spuneţi ce facem cu procesatorii, pentru că şi-au restrâns activitatea. Nu mai sunt fabrici, unele s-au închis. Este adevărat. Dar m-a bucurat o idee pe care am întâlnit-o la Satu Mare. O cooperativă care deja s-a constituit şi care a venit în faţa mea să îmi ceară ajutor pentru a prelua o unitate de microprocesare. O unitate pe care a lăsat-o un mare procesator care funcţionează în zona aceasta. Cred că şi acesta poate fi viitorul. Constituirea de cooperative şi unităţi de microprocesare sau o negociere mai puternică cu un mare procesator”.

Public numeros la Copalnic Mănăştur
Public numeros la Copalnic Mănăştur

Ministerul nu vrea să-i convingă pe fermieri doar cu vorbe, ci şi prin anumite facilităţi. „Vom veni în următoarele săptămâni cu o ordonanţă prin care să creăm facilităţi fiscale prin care cei care se asociază în grupuri de producători sau cooperative, pe o perioadă de 3-5 ani să aibă impozite mai mici, pentru că statul în felul acesta va câştiga cu siguranţă. Vrem prin aceste măsuri stimulative să ajungem să trecem la un nivel superior de organizare. Prin această măsură de la care am plecat, Investiţii în ferme, alocăm un procent suplimentar nerambursabil. Cei care aplică pentru a face o fermă, dacă sunt parte a unei cooperative, primesc din start 70% nerambursabili. Fiind în anumite zone defavorizate, şi aici sunt foarte multe zone defavorizate, se poate ajunge chiar la 90% finanţare nerambursabilă. Acordăm acel procent pentru că vrem să-i stimulăm, vrem să trecem de la partea de a-i convinge pe fermieri, să-i stimulăm să se organizeze ceva mai bine în grupuri sau cooperative agricole”, a declarat Daniel Constantin. La întâlnirile cu fermierii de la Fărcaşa şi Copalnic Mănăştur a participat şi prefectul Anton Rohian, care a spus că nu crede că politica de încurajare a cooperativelor este potrivită zonelor de deal şi de munte. „Cred că e nevoie de o altă viziune pentru Maramureş, ca brand de ţară”, a spus prefectul, amintind şi despre proiectul său de salvare a satelor maramureşene. De altfel, pentru a-i arăta ministrului despre ce este vorba, l-a dus în Preluca Nouă, unde Asociaţia „Casa Maramureşeană” a restaurat câteva case vechi, tradiţionale.

Bani pentru pomicultură

O altă măsură se referă la investiţiile în pomicultură. „E pentru prima oară când România are un subprogram prin care îşi propune să investească şi în zona de livezi. Foarte important pentru toate fondurile este principiul integrării. Cei care vor să aplice, să-şi constituie livezi şi care integrează producţia, adică fac un depozit sau fac o unitate de procesare, primesc punctaj suplimentar. Eu cred că a venit momentul ca producţia noastră să aibă valoare adăugată. Aţi văzut cu toţii că România exportă mai mult decât importă, după 20 de ani. Am avut doi ani consecutivi, 2013şi 2014, în care am exportat mai mult decât am importat. Dar am exportat materie primă: grâu, floarea soarelui, porumb, rapiţă şi aşa mai departe. A venit momentul să integrăm şi să dezvoltăm mai mult. Şi să aducem valoare adăugată, procesând acele produse pe care le avem. În felul acesta cred că veţi câştiga şi dumneavoastră, ca fermieri, şi noi”, a spus ministrul, dând şi un exemplu: „În Satu Mare, am întâlnit un fermier care are 2.000 ha şi care îmi spunea că are în fiecare an un preţ foarte bun. Dar, din păcate, costul de transport de aici până la Marea Neagră, la Constanţa, unde se realizează exportul, îl face să nu mai câştige foarte mult. Ca atare, s-a gândit să investească în zootehnie, să proceseze producţia pe care o deţine şi în felul acesta să câştige mai mult, să nu mai aibă acest deficit. Strategia de dezvoltare a fondurilor europene pe următorii 6 ani aprobată de Bruxelles spune foarte clar că vrem să creştem producţia, pe de o parte, şi să integrăm producţia, pe de altă parte. Pe zona de pomicultură, cei care vor să îşi reabiliteze livezile sau să îşi înfiinţeze livezi noi pot să o facă începând de săptămâna trecută, când am deschis această măsură. De asemenea, şi cei care vor să investească în zona de procesare. La nivel naţional ne propunem ca în următorii 6 ani să reabilităm 35.000 de hectare cu livezi”, a mai afirmat Daniel Constantin.

Fonduri pentru stimularea procesării

Tot săptămâna trecută s-a deschis măsura pentru procesare (pentru toate tipurile de produse). „Avem o alocare importantă, chiar dacă s-a dezvoltat foarte mult această zonă şi în special pe bază de importuri de materie primă, carne, lapte. Cred că trebuie să-i sprijinim în continuare în special pe cei care vor să integreze produsele pe care le obţin”, este de părere ministrul agriculturii. Printr-o altă măsură, se acordă 15.000 de euro, 100% nerambursabili, pe baza unui plan de afaceri. Un astfel de ajutor se va acorda pentru 10.000 de familii la nivel naţional. „Este vorba despre un simplu plan de afaceri pe baza căruia cineva vine şi ne spune: vrem să construim un grajd pentru că am mai cumpărat animale, vrem să cumpărăm un tanc de răcire, ca să depozităm laptele până când este colectat, vrem să îmbunătăţim calitatea laptelui şi vrem să cumpărăm un aparat de muls sau o remorcă”. Măsura este deja activă. De asemenea, se mai acordă fonduri pentru infrastructura secundară de irigaţii.

Bani pentru investiţii non-agricole

Alte două măsuri deschise de săptămâna trecută se referă tot la mediul rural, chiar dacă nu ţin de agricultură. „Măsura pentru investiţii non-agricole e pentru cei care decid să investească în mediu rural într-o activitate care nu ţine de agricultură. O societate nouă poate primi până la 70.000 de euro, 100% nerambursabili. De asemenea, cei care deja funcţionează pe astfel de activităţi care ţin de producţie, dar şi servicii pentru mediul rural (de exemplu, cabinete stomatologice), pot face astfel de investiţii până la 200.000 euro, iar valoarea nerambursabilă poate ajunge la 90%.” O altă măsură se referă la sectorul turistic, fiind sprijinite pensiunile agroturistice. Acestea sunt pensiuni cu până la 8 camere, a căror activitate se bazează în cea mai mare parte pe produsele obţinute de proprietar în propria gospodărie.

Investiţii care s-au dovedit de succes

Oaspeţii au vizitat două firme, pentru a vedea cum au fost cheltuiţi banii europeni. La Cerneşti, ministrul a descins la SC Roxar Prod Com SRL, administrator Gârda Liliana Alexandra, care prelucrează lapte din Cerneşti, Copalnic Mănăştur şi din zona Lăpuş. Firma are 50 de angajaţi şi a avut două investiţii pe fonduri europene, ambele pentru utilaje şi dotări. Prima, în 2008, în valoare de 512.000 euro, din care 50% contribuţie proprie, iar a doua, în 2011, de 216.000 euro, din care 50% contribuţie proprie. Fabrica produce iaurt, chefir, sana, smântâni, specialităţi de brânză: ruladă de caşcaval cu mărar, cu şuncă, cu cârnaţi, telemea, şi chiar un caşcaval special pentru perioada Crăciunului, sub formă de steluţă. La Baia Sprie, secretarul de stat George Turtoi a vizitat fabrica de pâine SC R&B Com SRL (administrator, Eugenia Butean), care a beneficiat de 1.199.868 euro pentru achiziţia de utilaje performante şi modernizarea unităţii. Făina se aduce din Botiz, judeţul Satu Mare, multe faze sunt realizate automat, iar la final se scot din cuptoare diferite feluri de pâine (naturală, specială şi pentru larg consum), precum şi produse de patiserie deosebit de gustoase.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.