40 de mici arheologi, într-o tabără în Maramureş

0
574

Săptămâna aceasta, 40 de elevi din Bucureşti s-au aflat în Maramureş, pentru a participa la prima ediţie a Taberei de arheologie experimentală destinată lor. Aceasta s-a desfăşurat în perioada 19-25 iulie 2015 în staţiunea Şuior, la situl arheologic de la Bozânta Mică – Grind şi la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.  Evenimentul a fost organizat de Raio Press, în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi Asociaţia Culturală Omnis Barbaria. Tabăra este inclusă în cadrul Proiectului Educaţional Internaţional „DISCOVERY – DESCOPERĂ LUMEA!”.

O idee venită din Bucureşti

„Tabăra de arheologie experimentală pentru copii Maramureş 2015 a fost o idee venită din Bucureşti. Eu am făcut câteva activităţi cu colegii de la Secţia de Arheologie, grupate în proiectul Muzeul Viu, în care copiii din Maramureş veneau la muzeu şi le prezentam diferite aspecte ale civilizaţiei dacice şi romane. În paralel cu aceste activităţi, avem şi Asociaţia Culturală Omnis Barbaria, în care mă aflu eu alături de mai mulţi angajaţi ai muzeului, dar şi colegi din alte puncte ale ţării. Prin această organizaţie, în ţară şi străinătate desfăşurăm activităţi de reconstituire istorică, unde facem prezentare de costume dacice şi romane, diferite meşteşuguri antice şi simulări de lupte. În acest context, doamna Ramona Matei, managerul proiectului educaţional internaţional „Discovery – Descoperă lumea!” ne-a contactat şi ne-a spus că vrea să facă aici, în Maramureş, o tabără de arheologie experimentală. Am acceptat invitaţia şi împreună am pus la punct această tabără. Copiii sunt cazaţi la Complexul Turistic Şuior, dar activităţile se desfăşoară la Baia Mare, la sediul muzeului şi la Bozânta Mică, la situl arheologic”, a explicat Marius Ardeleanu, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Joaca de-a arheologii

foto MJIA10Cei 40 de copii sunt elevi în clasele V-VIII la Liceul nr. 149 din Bucureşti şi au aflat de eveniment datorită unui comunicat trimis şcolilor bucureştene de Ramona Matei. Elevii au sosit în judeţul nostru însoţiţi de 4 profesori. Au fost împărţiţi în echipe, fiecare fiind coordonată de câte un angajat al muzeului: Marius Ardeleanu, Sorana Ardeleanu, Bogdan Bobână şi Ancuţa Bobână, alături de care stă dr. Dan Pop, şeful Secţiei de Arheologie a muzeului. Programul taberei a fost împărţit pe zile, astfel încât să fie cât mai variat şi mai bine organizat. În prima zi, luni, copiii au fost duşi la Bozânta Mică, unde muzeul desfăşoară, în ultimii 6 ani, o cercetare sistematică. Fiecare grupă de elevi a avut segmentul ei de săpătură arheologică. „Au găsit cioburi, apoi le-au desenat, le-au fotografiat, practic au făcut toată munca de arheolog, cât a fost posibil într-o singură zi. La final ei au strâns cioburile, le-au etichetat, catalogat, exact ca nişte arheologi adevăraţi”, spune Marius Ardeleanu. A doua zi, marţi, elevii au fost aduşi în Baia Mare, la muzeu, unde li s-a făcut un ghidaj amănunţit în Secţia de Arheologie, în care angajaţii le-au prezentat diferite tipuri de vase ceramice. „Apoi ne-am întors din nou la Bozânta Mică, unde am amenajat două ateliere. Un atelier de ceramică lucrată cu mâna, coordonat de prof. Andreea Şchiopu de la Liceul de Arte Baia Mare, şi un atelier de confecţionat ceramică lucrată cu roata, cu Vasile Chira, olar din Baia Mare. Practic, au încercat să copieze vase găsite în săpătură sau în cadrul muzeului; în plus, au avut şi o temă la libera imaginaţie, hotărând împreună să aleagă tema măştilor”, explică arheologul.

Expoziţie cu fotografii şi produsele realizate de copii

În a treia zi, miercuri, la sediul muzeului s-au desfăşurat patru ateliere: un atelier de ţesut la războiul vertical antic, folosindu-se 4 războaie de ţesut, un atelier de confecţionat cămăşi de zale din fier, un atelier de cusut săculeţi din pânză şi un atelier de probare şi prezentare de costume militare antice. Costumele militare sunt deopotrivă ale muzeului şi ale Asociaţiei Omnis Barbaria. Toate aceste activităţi au fost documentate, fotografiate de Zamfir Şomcutean, şi el angajat al muzeului, iar vineri, de la ora 14, a avut loc o expoziţie în care au fost prezentate imagini din aceste ateliere, dar şi produsele elevilor: vase şi măşti din lut, bucăţi de cămăşi din zale făcute de ei, covoraşe, săculeţi, împletituri. Joi, copiii au vizitat Maramureşul istoric, iar astăzi pleacă înapoi spre Bucureşti. „Pentru anul viitor căutăm soluţii să facem o tabără şi mai mare, în care să includem şi elevi din Maramureş. Deşi sunt obosiţi, copiii sunt foarte entuziaşti, nu sperau că se vor îmbrăca în daci şi romani, că vor confecţiona cămăşi din zale şi chiar că vor avea ocazia să devină pentru o zi mici arheologi”, a mai arătat Marius Ardeleanu.

Cum se ţese o păturică

foto_anca_goja (13)I-am surprins pe copii şi pe dascălii lor miercuri, în timp ce participau la cele patru ateliere organizate pentru ei la sediul muzeului. În timp ce unii dintre copii, costumaţi în daci şi romani, se luptau în curte, sub supravegherea angajaţilor muzeului, într-una din săli alţi copii făceau împletituri, ţeseau covoraşe, coseau săculeţi sau realizau cămăşi din zale. Ancuţa Bobână a fost coordonatoarea atelierului de ţesut la războiul vertical: „Este vorba despre un război de ţesut neolitic, cel mai simplu război. Este format din patru bucăţi de lemn legate. Pe ele punem urzeală foarte simplu, după care o să realizăm împletitura: un fir deasupra, unul dedesubt. Este practic strămoşul războiului de ţesut de azi, care a apărut în perioada medievală, poate şi mai repede. Acesta, cel vertical, îl avem atestat prin descoperiri arheologice. Avem aşezări neolitice în care s-au descoperit greutăţile de lut, cum războiul era practic sprjinit de peretele locuinţelor. Avem patru războaie, de diferite mărimi, de la simplu la complicat, cu iţe, cu bătătură, ca să fie mai simplu să petrecem firele, şi merge puţin mai repede decât cel simplu. Putem face trăistuţe, o păturică, în funcţie de dimensiunile războiului. Majoritatea copiilor sunt foarte receptivi şi le place; avem mai multe fete, dar şi băieţii colaborează”. Teodora este din Bucureşti, are 12 ani şi la toamnă va începe clasa a VI-a: „Fac o păturică, o ţes. Noi alegem culorile. Am făcut ţesătură cam de o palmă lăţime, lucrez de o jumătate de oră. Nu mă plictisesc, e foarte interesant, mai ales că avem voie să facem şi pauze. Am mai văzut război din acesta, la muzeu în Bucureşti, dar nu am mai lucrat niciodată la el. Ne lasă să luăm păturica acasă, dar am lucrat împreună cu o colegă şi cred că o s-o împărţim. Până acum mi-au plăcut cel mai mult săpăturile arheologice. Am descoperit ceramică, oase, sticlă şi fier. Mi-e dor puţin de casă, dar n-aş vrea să plec de aici”.

Săculeţ pentru tata

Sorana Ardeleanu a fost coordonatoarea atelierului de cusut săculeţi din pânză: „Noi facem săculeţi ca elevii să înveţe să coasă, pot să-şi pună în ei bani, telefoane, orice. Nu neapărat săculeţii sunt foarte importanţi, ci efectiv cusutul. Cusutul exista din perioade antice, aveau ace din os, bronz şi chiar fier, şi aţă din lână. Chiar şi băieţii ştiu să coasă şi m-au surprins că au vrut să vină la atelierul de cusut. Ei au cusut foarte frumos şi chiar le-a plăcut. Am învăţat şi eu de la copii să fac pompon, deci este un atelier în care toată lumea învaţă câte ceva. Săculeţii, o parte rămân la expoziţie şi tot la ei vor ajunge, le facem un pachet şi îl trimitem prin poştă”. Albert este unul dintre băieţii participanţi la acest atelier: „Sincer, ştiam cât de cât să cos, dar acum am învăţat mai bine. M-am perfecţionat. Acum lucrez la un săculeţ, dar nu-mi iese prea bine. Cred că o să-mi pun telefonul sau banii în el, după expoziţie. De fapt, am vrut să fie mai mult în alb şi negru, pentru că m-am gândit că i-ar plăcea tatălui meu. Vreau să i-l dau lui”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.