Reveniri. Au fost turişti sîrbi în Maramureş?

0
427

În septembrie 2013, o echipă a TV din Serbia a petrecut în Maramureş o săptămînă pentru a realiza un film despre „Maramureşul turistic”, în 4 episoade a cîte 30 de minute fiecare. Un oficial declara în „Graiul Maramureşului” din 20 septembrie 2013 realizatorilor sîrbi, că „Maramureşul poate deveni o capitală a turismului românesc!” Fără nici o ironie, o spunem că un judeţ nu poate fi „o capitală”. Dicţionarele sînt limpezi: capitala este oraşul unde îşi au reşedinţa (sediul) organele puterii de stat. O plăcere a unora este să confere Maramureşului, cu orice preţ, ce nu poate fi.
Gazdele echipei tv sîrbe au vorbit pe larg despre „atracţiile turistice”, „viziunea şi strategiile” de dezvoltare a turismului practicate de autorităţile noastre, subliniind că „Maramureşul este un brand în sine; el reprezintă un reper spiritual şi un punct de atracţie pentru turiştii străini. Avem de oferit multe, dar avem şi obligaţia de a conserva şi a de ne opune diluării şi pervertirii tradiţiei. Suntem conştienţi că doar aşa Maramureşul poate deveni o CAPITALĂ a turismului românesc”. Mai departe, vorbitorul îşi exprima speranţa că filmul turistic de două ore difuzat de televiziunea naţională din Serbia poate să însemne „o reclamă uriaşă pentru Maramureş”. O reclamă pentru potenţialii turişti străini, cu deosebire pentru sîrbi, pentru investitori străini. Dar în urma difuzării filmului despre „Maramureşul turistic” în spaţiul iugoslav, sîrbii, croaţii, slovenii, bosniacii, kosovarii nu au dat năvală să vadă pe viu atracţiile turistice ale Maramureşului!
Potrivit datelor statistice, judeţul are o capacitate de cazare turistică de primire de 374.536 de locuri-zile, mai mică cu 6,2% faţă de trimestrul I din 2014. Turiştii care au venit în Maramureş – români sau străini – s-au cazat în cea mai mare pondere (40,4% în trimestrul I din 2015) în hoteluri, 20% în pensiuni agroturistice, 18,6% în pensiuni turistice. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de numai 11,7% pe total structuri. În primul trimestru din 2015, în structurile de primire turistică au fost înregistrate 39.359 de înnoptări la turiştii români şi 4.618 la cei străini, numărul acestor înnoptări fiind în sensibilă creştere (cu 16,2% la români şi cu 4,4% la străini).
Aşadar, Maramureşul este departe de a deveni o atracţie turistică. Şi nu prea are, deocamdată, nici aura hiperbolizată de brand turistic în sine! Sigur, în perioada de vară, numărul turiştilor străini se măreşte, cei mai mulţi atraşi de vestitul „Cimitir vesel”, de bisericile de lemn, de Mănăstirea Bîrsana, de porţile de lemn, de frumuseţile naturii etc. Străinii şi românii rămîn îngroziţi însă de starea unor drumuri. Cum este şi cel care se tot „modernizează” din 2011, dintre Moisei şi Iacobeni, precum şi porţiuni din DJ Baia Sprie – Bîrsana. Şi acestea fac parte din aşa-numitul brand al Maramureşului!
Mai în glumă, mai în serios, putem spune, răspunzînd la întrebarea din titlu, că în Maramureş au fost mai mulţi turişti nu din Serbia, ci din Sîrbii Budeştiului şi Sîrbii Fărcaşei!
(G.V.)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.