Elena Ştefan, în “război“ timp de 38 de ani

0
362

Femeilor li se cer patru lucruri: virtutea să le îmbrace inima, modestia să le lumineze fruntea, munca să le ocupe mîinile şi blîndeţea să le stea pe buze. Cel puţin aşa era în urmă cu 50 de ani. Elena ŞTEFAN din comuna Lăpuş este deţinătoarea acestor calităţi şi nu numai, ea fiind o păstrătoare a tradiţiilor populare şi o interpretă a cîntecului popular autentic. Elena cîntă de peste patruzeci de ani melodii duioase, balade, doine, cîntece de cătănie şi nuntă, colinde. A fost pe multe scene, a cîntat în spectacolele lui Grigore Leşe, cîntă cu mult suflet, talent, impresionîndu-i pe cei care o ascultă. Ea a înfiinţat la Lăpuş grupul folcloric „Doina Ţibleşului “, alcătuit din fete, femei tinere şi bătrîne, chiar septuagenare. Împreună colindă judeţul şi ţara, au participat la emisiuni TV, au realizat un DVD. O altă pasiune a Elenei Ştefan este ţesutul la război („teară “). Are în casă şi-n dulapuri zeci de costume populare: zadii, poale, cămăşi înflorate, brîie, cioareci, izmene, sumane de lînă, cojoace, confecţionate de mîna ei.

Ne spune: “N-am scos teara din casă 38 de ani “, deci a ţinut războiul de ţesut în casă, fie iarnă fie vară, în tot acest timp. Cămaşa ţesută are două modele, unuia i se spune cămeşe cu piept, iar celui de al doilea, cămeşe cu piept pă creţele. E făcută din bumbac şi cînepă şi are pe piept un ornament de formă trapezoidală, cusut cu creţuri. Pieptul cămeşii este încreţit, ornamentele sînt în formă de romb sau X cusut cu lînă, sau arnici, şi sînt cusute pe muchia creţelelor. Pe guler, peste cot şi la volanul mînecii, sînt ornamentele care formează o bentiţă policromă. Elena Ştefan şi-a urmat destinul cu munca cîmpului, dar şi cu arta populară. Felicitări!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.