Pelerinaj la statuia Maicii Domnului de la Câmpul lui Neag

0
651

P.S. Alexandru Mesian a efectuat un pelerinaj la statuia Maicii Domnului de la Lourdes – Câmpul lui Neag, Protopopiatul de Lupeni. Este deja o tradiţie ca în prima duminică de după 15 august, Prea Sfinţia Sa să facă acest pelerinaj anual, împreună cu preoţii şi credincioşii de pe Valea Jiului dar nu numai.
Vizita a început la biserica din Uricani unde s-a celebrat Sfânta Liturghie arhierească. La sosire a fost întâmpinat în faţa bisericii de pr. Adrian Nagy, protopop de Lupeni şi parohul locului. Tinerii i-au oferit ierarhului flori, pâine şi sare, conform tradiţiei.
Programul a început cu rugăciunea Sfântului Rozar condus de soţia Părintelui Paroh la orele 10. În mai multe parohii ale Eparhiei, soţiile preoţilor sunt Preşedinte ale Reuniunilor Mariane. Ele conduc Rozarul şi alte devoţiuni în cadrul parohiei, desfăşurând un frumos apostolat laic. A urmat Sfânta Liturghie arhierească, pontificată de P.S. Alexandru Mesian, la orela 10.30. Alături de Prea Sfinţia Sa au concelebrat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar general, pr. Adrian Nagy, parohul locului, pr. Sabo Sorin, paroh la Deva, pr. Leonard Bulzan, paroh la Vulcan, pr. Vasile Solomon, paroh la Petroşani şi pr. Daniel Solomon, paroh la Tuştea. Ipodiacon a fost teol. Petrişor Gherghel. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Ipod. Nicuşor Poroabă.
În Cuvântul de învăţătură Prea Sfinţitul Alexandru a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. A vorbit în mod special despre episodul întâlnirii Prea Curatei Fecioare Maria cu verişoara Sa Elisabeta, Magnificat anima mea Dominum, Măreşte sufletul meu pe Domnul.
Pr. Prot. Adrian, a mulţumit Prea Sfinţitului Alexandru şi pentru acest pelerinaj din 2015. A mulţumit confraţilor preoţi care au concelebrat, credincioşilor din parohie dar şi celor veniţi din împrejurimi: Uricani, Vulcan, Lupeni, Pui, Deva, Lu­goj şi Hunedoara.
După Sfânta Liturghie, pelerinii veniţi în Valea Jiului, s-au deplasat cu diferite mijloace de transport spre locul de pelerinaj de la Brădet-Câmpul lui Neag. Acest pelerinaj anual ajuns la a XXIV-a ediţie, este fixat în luna august în duminica de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Prima oprire la Câmpul lui Neag a fost la Statuia Preasfintei Inimi a lui Isus unde s-a început rugăciunea de Consfinţire la Preasfânta Inimă a lui Isus, apoi s-a cântat „Doamne Cristoase, inimii tale … ”. În ciuda vremii, uşor instabile, toţii au pornit pe jos în procesiune spre statuia Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, unde s-a continuat rugăciunea Sfântului Rozar şi rostirea rugăciunii de Consfinţire la Inima Neprihănită a Mariei. Prea Sfinţitul Alexandru le-a reamintit pelerinilor că înainte de a avea cele două biserici noi la Uricani (2008) şi respectiv Petroşani (2010), pe acel loc accidentat în apropierea Grotei, se celebra şi Sfânta Liturghie. Astăzi în acest loc Sfânt se rostesc doar rugăciuni şi devoţiuni iar Sfânta Liturghie se oficiază în una din Bisericile nou construite. În încheiere PS Alexandru, de sus din faţa Statuii Maicii Domnului, a dat binecuvântarea pelerinilor.
Statuia Prea Curatei Fecioare Maria de la Câmpul lui Neag este o copie a statuii Maicii Domnului de la Lourdes. A fost adusă de preotul Ştefan Berinde şi soţia lui Maria, în urmă cu 100 de ani, (în anul 1913). De atunci şi până la desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, credincioşii din Valea Jiului au venit în fiecare an în pelerinaj în acest frumos cadru natural unde se află statuia. Aceasta s-a păstrat ca o minune în vremea regimului comunist. În anul 1977 a fost restaurată de pr. Ştefan Dănilă. Statuia, este fixată pe o stâncă înaltă la marginea localităţii şi este aşezată într-o grotă. Imediat după anul 1989, s-a reluat tradiţia pelerinajelor la Câmpul lui Neag. În acelaşi loc numit generic „Brădet” din cauza amplasării acestuia în jurul unei păduri de brazi, se găseşte şi o cruce monumentală ridicată la 8 noiembrie 1895 de către părintele greco-catolic Constantin Stanciu în memoria eroilor locali căzuţi în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.