Biserica din Buzeşti – model de restaurare şi punere în circuitul turistic religios

0
1708

Biserica din Buzeşti a beneficiat, de-a lungul timpului, de una dintre cele mai bune mediatizări. A fost perioada când această biserică nu a intrat pe lista lăcaşurilor de cult din „Circuitul bisericilor de lemn”, finanţat de Consiliul Judeţean. Atunci, Primăria Fărcaşa, cu acelaşi primar inimos în frunte, Ioan Stegeran, de altă confesiune decât cea ortodoxă, a decis să reabiliteze acest sfânt locaş de închinare pe banii Primăriei, deşi era o întreprindere mai mult decât curajoasă. S-a găsit, ulterior, sursa de finanţare, pe bani europeni, adică Ministerul Dezvoltării Regionale şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest, cu sediul în Cluj-Napoca, unde s-a depus proiectul, care a fost, din fericire eligibil, iar apoi a fost selectat spre realizare şi a fost finanţat.

O restaurare de nota zece

Am scris despre acest monument istoric în toate aceste faze. Desigur că şi Primăria Fărcaşa şi primarul ei au un rol important, pentru că multe lăcaşuri de cult au beneficiat, în anii postrevoluţionari, de o asemenea restaurare completă. A fost restaurat exteriorul, de la fundaţie până sus, în vârful turnului, la cruce. buzesti1A fost restaurată pictura interioară, de un specialist atestat în domeniu, din Craiova şi repictate în acelaşi stil unele icoane. A fost efectuată sistematizarea incintei, au fost construite alei de acces, a fost ridicat un Altar de Vară, a fost făcută împrejmuire în stil tradiţional, ca, de altfel, toate lucrările efectuate. A fost construită o poartă spre intrare, care să găzduiască şi clopotniţa, dar şi o poartă de acces dinspre drumul de acces. A fost construit un centru de informare şi documentare turistică, de fapt, o clădire tradiţională, din lemn. Au fost strămutate, la vremea respectivă, în faţa bisericii, mormintele din imediata apropiere zidului bisericii, pentru a se putea executa lucrările de elevaţie a bisericii şi de refacere a fundaţiei. Toate acestea, am scris la vremea respectivă, cu sprijinul unei firme atestate şi specializate în domeniu, SC RUSTIC SRL Baia Mare, executantul lucrărilor, proprietar şi manager ing. Cornel Cuşner, al cărei director executiv, Ioan Chiş, locuieşte în satul aparţinător Tămaia. Capul care a conceput întreaga restaurare este binecunoscutul arhitect bucureştean Niels Auner, care a făcut, la mod superlativ, proiectele de restaurare a tuturor bisericilor monument istoric din judeţ, precum şi altele, căruia maramureşenii nu au cum îi răsplăti efortul depus. El este arhitectul care cunoaşte în amănunt locul fiecărui cui care se bate, al fiecărei pietre care se pune, al fiecărei icoane din incintă, ca să mă exprim mai plastic despre capacitatea sa. Dacă arhitectul Dorel Cordoş este maestrul de necontestat al construirii bisericilor şi clădirilor din complexele monahale sau bisericeşti noi, aşa şi modestul arhitect Niels Auner este maestrul de necontestat al lucrărilor de restaurare a bisericilor monument istoric. Lui îi datorează mult, atât firma RUSTIC, cât şi celelalte trei-patru firme maramureşene cunoscute pe plan naţional şi internaţional pentru lucrările de restaurare a monumentelor istorice, pentru construcţiile din lemn executate, notorietatea la care au ajuns şi calitatea lucrărilor care se ridică la pretenţiile sale. L-am întâlnit pe Niels Auner pe şantier, alături de constructor şi factorii implicaţi în realizarea acestui proiect de restaurare, a cărei recepţie a lucrărilor de execuţie a avut loc în 2014. Concluzia comisiei de recepţie, după cum am scris atunci, a fost că toate lucrările de restaurare sunt de o calitate excepţională, alături de concepţia arhitecturală.

buzesti6Slujba de resfinţire

Dacă partea materială, cea lumească, a restaurării acestui sfânt locaş a fost încheiată în anul care a trecut, prin recepţia finală, iată că şi partea spirituală de reaşezare a sfinţeniei peste acest locaş de rugăciune şi închinare a fost rânduită şi ea a avea loc în acest an, prin aceasta biserica primind împlinirea misiunii sale pământeşti de sfinţenie şi sfinţire.
PS Dr. Justin Sigheteanul a oficiat slujba de resfinţire a sfântului locaş prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi prin stropirea cu apă sfinţită sâmbătă, 22 august 2015, în fruntea unui mare sobor de preoţi şi diaconi. A fost resfinţită biserica, pictura, toate lucrările de înnoire ce s-au săvârşit la ea, fiind, din acest moment consacrată cultului. Nu poate avea alte întrebuinţări, decât săvârşirea Sfintei Liturghii şi vizitarea ei ca monument istoric deosebit din această zonă, a atras atenţia Ierarhul.
Cu această ocazie, cei prezenţi au putut să afle câteva date din istoricul bisericii, una din puţinele biserici monument din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, care este îmbinată doar în cuie de lemn, atât la turn, cât şi la celelalte părţi ale clădirii. O raritate.
buzesti7A fost, după cum a spus Arhiereul sfinţitor, „o zi binecuvântată pentru comunitatea credincioşilor ortodocşi din Buzeşti”. „Nu cred să mai existe o biserică de lemn, monument istoric, care să fie înconjurată de atâtea obiective frumoase, bine gândite, corect şi bine aşezate în spaţiul sacru din jurul bisericii. Este vrednic de apreciat că s-au găsit aceste resurse, faptul că Primăria Fărcaşa s-a implicat. S-a creat acest punct de turism religios, de ce nu de pelerinaj pentru această zonă a Codrului”, a mai adăugat PS Justin Sigheteanul.
Slujba de resfinţire a continuat cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de PS Justin Sigheteanul, în Altarul de Vară, binecuvântat înainte de oficiere, în sobor de preoţi, din care au făcut parte pr. Nicolae Petruş, Protopopul Chioarului, pr. Fabian Coroian, Protopopul de Baia Mare, pr. Ioan Coltan, fost paroh în Buzeşti, pr. Gheorghe Stirb, actualul paroh, alţi preoţi invitaţi, unii născuţi chiar în Buzeşti.  Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul bisericii din Buzeşti şi de un grup de teologi.

buzesti9O vechime disputată între specialişti

Pe locul culmii unde este ridicată biserica monument era o pădure falnică de stejar. Constructorii au fost din satul vecin Sârbi, care au folosit lemnul din codrul de pe această colină, numită chiar aşa, „Piciorul Codrului”, pentru ridicarea bisericii, prin aceasta uşurând efortul transportului. Azi, pe această colină, în jurul bisericii, nu a rămas nici un stejar secular, ci s-au ridicat case arătoase, locuite de contemporani. Ca regim de înălţime interioară este joasă, ceea ce înclină pe cunoscători să susţină că este construită nu la 1799, cum este atestată până acum, ci mult mai devreme. Este şi opinia PS Arhiereu Justin Sigheteanul, care crede că ar putea fi ridicată chiar şi în secolul al XIV-lea. Unii susţin chiar, cu argumente arhitecturale, că ar fi construită pe la 1500, cum am găsit scris undeva despre anul construirii ei.

Planimetrie

Biserica este caracterizată de planimetrie comună lăcaşelor de închinare ortodoxă, la bază cu o formă dreptunghiulară. Biserica este ridicată integral din lemn, pe axa est-vest, cu Sfântul Altar spre est, spaţiul interior având un partiu compus din pridvor, pronaos, naos şi Sfântul Altar. Dimensiunile reduse ale pereţilor nu au constrâns realizarea unui frumos decor mural. Aspectul exterior, alături de cel interior, este conceput dintr-o combinaţie extraordinară de elemente baroce. Pictura interioară respectă caracteristicile impuse de Biserica Ortodoxă. Pereţii sunt acoperiţi din tavan până la podea cu picturi ce au la bază scene desprinse din Biblie. Picturile interioare au fost realizate în secolul al XIX-lea.  Culorile au fost aplicate pe lemn sau, la întretăierile bârnelor, pe fâşii de pânză. Partea decorativă a bisericii este completată şi de o serie de sculpturi în lemn.
buzesti8Iconostasul a fost făcut din lemn, iar, din punct de vedere arhitectural, este decorat cu picturi bisericeşti şi trei intrări înspre Sfântul Altar.
Un trăsnet a dărâmat turnul bisericii
Înainte de 1962, turnul bisericii avea o înălţime de 51 de metri, la vremea aceea biserica fiind cea mai înaltă din zona Codrului. În urma unei furtuni puternice, turla a fost lovită de trăsnet, cazând la pământ. După un proces de reconstrucţie, s-a reuşit refacerea turnului la 22,3 metri.
Bisericile de lemn sunt considerate adevărate opere de artă, ele exprimă importanţa religiei în viaţa oamenilor. Trecere timpului, lipsa resurselor materiale, dar şi ignoranţa unora, au contribuit la distrugerea unei mari părţi a  bisericilor de lemn. Hazardul vremurilor a fost necruţător şi cu acest lăcaş de cult, astfel că a fost necesară  restaurarea lui.

Restaurarea a devenit iminentă

Procesul de restaurare a bisericii de lemn din Buzeşti a început la iniţiativa primarului comunei, domnul Ioan Stegeran, şi al Consiliului Local Fărcaşa. Pe lângă reparaţiile realizate, s-a urmărit şi punerea în valoare a bisericii de lemn prin evidenţierea caracterului de  lăcaş de cult cu valoare de monument istoric.
În cei peste 200 de ani de existenţă, degradarea bisericii de lemn s-a realizat încet şi continuu, iar infiltrarea apelor pluviale a fost principalul duşman al clădirii. Pătrunderea apei prin acoperiş a accentuat distrugerea picturilor murale, a pardoselii şi a pieselor de mobilier. De asemenea, rezistenţa pereţilor a fost slăbită, iar structura acoperişului fiind dezmembrată.
Este important faptul că localnicii din Buzeşti, alături de Consiliul Parohial, au conştientizat necesitatea unor reparaţii şi îmbunătăţiri care trebuiau aduse bisericii de lemn.
Florin Ciociu, preotul satului la vremea respectivă, a mediat discuţiile între primărie şi localnici, în vederea demarării proiectului de restaurare.
Finanţarea a fost asigurată prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Valoarea totală a proiectului a fost de 3.940.916,86 lei, din care contribuţia fondului european a fost de 2.199.255,34, iar contribuţia din bugetul local a fost de 1.741661,62.
Proiectul de restaurare a vizat şi reconstituirea unei părţi din pictura murală. Astfel, o suprafaţă de 200 mp a fost repictată, păstrându-se caracteristicile iniţiale ale picturii. De asemenea, s-a reuşit conservarea a  50 mp din pictura veche.

buzesti2Cuvântul de învăţătură

În timpul Sfintei Liturghii, PS Justin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură despre importanţa creştinismului în istoria contemporană a lumii, subliniind că creştinismul promovează iubirea între oameni, iubirea ca virtute, cea aducătoare de mântuire, făcând un apel către creştini pentru toleranţă şi ajutor reciproc, pentru respect şi bună înţelegere. O altă latură este iubirea faţă de Dumnezeu, Arhiereul amintind că oamenii, uneori, nu-şi dau seama, că suferă de foame şi de sete după Dumnezeu. Şi nedându-şi seama încearcă să potolească această stare de neîmplinire şi să ocupe viaţa cu lucruri pământeşti şi trecătoare. Ori, sufletul creştinului adevărat are nevoie de hrană, de îmbrăcăminte, de lumină, de căldură şi să fie îngrijit, ocrotit, pentru că este cea mai importantă parte a fiinţei noastre. Îndemnul ierarhului a fost să rămânem creştini şi-n secolul XXI şi-n mileniul III, pentru că agresiunea împotriva creştinismului va fi mare în viitor.
Cuvântul de învăţătură a fost urmărit cu mare atenţie şi de oaspeţii prezenţi: preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu, împreună cu vicepreşedintele Gabriel Zetea, cărora li s-au alăturat oficialităţile locale.

buzesti5Distincţii

Pentru eforturile depuse în restaurarea bisericii monument, PS Justin Sigheteanul a înmânat distincţii preotului paroh Gheorghe Ştirb, brâu roşu cu titlul de iconom şi Gramata Episcopală, primarului Ioan Stegeran, diplomă de vrednicie, în semn de aleasă preţuire pentru susţinerea şi implicarea în realizarea acestei restaurări, Cosiliului Local Fărcaşa, Primăriei Fărcaşa, viceprimarului Floare Mureşan,  administratorului firmei constructoare, Cornel Cuşner, Consiliului Parohial, altor oficialităţi şi creştini care au ajutat la restaurarea acestei biserici.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.