Hram la Mănăstirea Pietroasa, colţul de Rai de sub Pietrosul

0
5130

Salba colţurilor de Rai oferite de mănăstirile din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului este îmbogăţită, de câţiva ani, şi cu Mănăstirea „Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” din Borşa – Pietroasa.
Mănăstirea se află la poalele Pietrosului Rodnei, la altitudinea de 1.000 me­tri, pe un platou care te face, dacă ajungi aici, să te simţi mai aproape de cer şi de Dumnezeu. Este, după cum am aflat de la măicuţele de aici, situată pe traseul ce duce spre Pietrosul Rodnei, un ultim popas al montaniarzilor înainte de ascensiune, care, în drumul lor spre piscurile pietroase ale Pietrosului (de aici, probabil şi numele locului), se abat şi pe la Sfânta Mănăstire, pentru a-şi lua apă rece de izvor de munte, devenind pelerini, unii fără voia lor. Şi aşa că intră în sfânta biserică a mănăstirii, zic o rugăciune, lasă un pomelnic, pentru ca Dumnezeu să le ajute ascensiunea, apoi merg mai departe. Până la piscul Pietrosului, este cale de circa patru ore şi jumătate de mers, în funcţie de antrenamentul fiecăruia.

Sfânta Liturghie Arhierească

Sâmbătă, 29 august a.c., zi de mare praznic, „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, Mănăstirea Pietroasa şi-a sărbătorit hramul. Dar nu doar cu o mână de credincioşi, ci cu peste 4.000 de pelerini veniţi din Borşa şi de pe Văile Izei şi Vişeului. Peste 1.000 de maşini s-au aliniat la urcare pe drumul îngust spre mănăstire, de circa 5 km, cu pornire după Spitalul din Borşa, îmi spuneau poliţiştii locali, care au dirijat circulaţia.
Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de PS Justin Sigheteanul, înconjurat de un sobor de 23 de preoţi şi diaconi, în Altarul de Vară, recent construit din lemn de brad rotund, într-un stil cum nu am  mai văzut, fiind cel mai original din acest punct de vedere din întreaga Episcopie şi poate şi din ţară. Este construit după un stil al Borşei, după cum ne spunea maica stareţă Ioanichia Timiş. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi din zonă.
În timpul Sfintei Liturghii, tânărul ierodiacon Andrei Roman, de doar 22 de ani, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Valea Scradei Vişeu de Sus.
În cuvântul de învăţătură, PS Justin Sigheteanul a vorbit despre Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, care face trecerea din Vechiul la Noul Testament, fiind ultimul Prooroc al Vechiului Testament, numit de Mântuitorul Iisus „cel mai mare dintre cei născuţi din femei”. El este Înaintemergătorul şi Botezătorul Mân­tuitorului Iisus Hristos la Râul Iordan. PS Justin Sigheteanul a prezentat viaţa plină de sfinţenie a Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre Sfinţi, şi împrejurarea în care s-a produs tragedia Tăierii Capului Său, la ordinul lui Irod Antipa, care îi promisese fiicei Irodiadei că-i face cadou orice îşi doreşte, iar aceasta, participantă şi dansatoare la ziua sa de naştere, îi cere lui Irod, la sfatul mamei sale, Capul Sfîntului Ioan Botezătorul. Ierarhul maramureşean a vorbit, apoi, credincioşilor prezenţi şi despre misiunea Sfântului Ioan Botezătorul de vestitor al venirii lui Iisus Hristos, căruia el, Ioan, nu este vrednic nici să-i dezlege cureaua încălţămintelor.

IMG_6504O mănăstire cu un istoric aparte

Din cei 9 copii ai familiei Timiş, 5 fete au devenit călugăriţe. Trei sunt la mănăstiri din ţară, iar două sunt maici aici, la Mănăstirea Pietroasa. Puţine familii au fost binecuvântate cu astfel de copii în slujba Domnului. Poate şi de aceea, familia Timiş a decis să doneze o parte din terenul pe care îl deţine pentru construirea unui schit. Aşa a luat fiinţă Schitul Pietroasa, a cărui piatră de temelie a fost pusă de ÎPS Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, în 26 octombrie 2007, în ziua sărbătoririi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir.
La hramul din 29 august 2013, schitul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost ridicat la rangul de mănăstire. El este azi un complex monahal cu 13 vieţuitori, din care 8 maici, 3 rasofore, o soră şi un preot duhovnic. Stareţă este maica Ioanichia Timiş, una din cele 5 maici ale familiei Timiş, care a donat terenul, vieţuitoare aici împreună cu una din surorile sale. Duhovnic este ieromonahul Abrozie Piticari.
În atelierele mănăstirii se pictează icoane şi se confecţionează veşminte preoţeşti.
Complexul monahal cuprinde o biserică de lemn, aflată în stadiul de pictură, clădirea cu două etaje pentru chilii şi ateliere, Altarul de Vară, şi se află în construcţie o casă a duhovnicului.

IMG_6518Distincţii

Pentru strădania depusă, maica stareţă monahia Ioanichia Timiş a fost ridicată la rangul de stavroforă, cu dreptul de purta Sfânta Cruce şi a primit Gramata Episcopală, iar duhovnicul Ambrozie Piticari a primit rangul de sincel şi i-a fost înmânată Gramata Episcopală.
Primarului Borşei, Ioan Sorin Timiş, PS Justin Sigheteanul i-a înmânat Diploma de vrednicie pentru ajutorul pe care l-a dat mănăstirii şi pentru amenajarea drumului spre mănăstire, acesta angajându-se că va asfalta şi ultima parte a drumului spre mănăstire. Mănăstirile noastre, oaze de frumuseţe şi duhovnicie, de sfinţenie, trebuie să ofere turiştilor accesul civilizat, de nivel european, spre aceste cele mai sfinte locuri din judeţul Maramureş şi întreaga Episcopie.
Aşadar, dacă treceţi prin Borşa, nu ezitaţi, în puţinul timp pe care îl aveţi, să fiţi şi pelerini la Mănăstirea „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, la care puteţi ajunge şi acum cu maşina, în maximum 10 minute. Iar dacă doriţi, puteţi străbate, cu mai mare folos duhovnicesc, acest drum pe jos, aşa cum mergeau mai demult pelerinii. Iar dacă nu aveţi drum prin Borşa, nu ar fi rău să mergeţi chiar şi pentru a vă ruga, preţ de câteva zeci de minute, în această mănăstire.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.