Şcoala gimnazială din comună va purta numele “Ben Corlaciu”

0
1071

Benedict Corlaciu (născut în 6 martie 1924, Galaţi – decedat în 15 iunie 1981, Paris) a fost un poet, prozator şi traducător român. A absolvit Literele şi Filosofia la Bucureşti (1947). A fost redactor la revista Flacăra, membru al grupării de pe lângă revista Albatros, alături de Geo Dumitrescu şi Dinu Pillat. În 1975 s-a stabilit în Franţa. A scris o poezie anticalofilă, cu tentă anarhistă. Proza de inspiraţie autobiografică se remarcă prin poza damnării şi exprimarea revoltei sociale: Moartea lângă cer, 1946; Candidatul, 1950; Pâinea păcii, 1951; Cazul doctor Udrea, 1959; Baritina, 1965; Strigoaica şi casa nebună, 1973; Tout espoir sera puni; d’un ecrivain roumain à Paris (Orice speranţă va fi pedepsită; de un scriitor român la Paris), 1984. În 1976 face greva foamei pe Esplanada Trocadéro din Paris pentru a-şi aduce soţia şi copilul din România, cărora autorităţile române nu le permitea emigrarea. În cele din urmă, familiei i-a fost aprobată plecarea în Franţa. Ce se ştie mai puţin despre Ben Corlaciu este că are rădăcini adînci în Maramureş. Tatăl său, jandarm, s-a îndrăgostit de Rozalia, din Groşii Ţibleşului, cu care s-a căsătorit. Benedict a văzut lumina zilei în Galaţi, unde tatăl fusese mutat cu serviciul. Dar Ben a petrecut o mare parte din copilărie la bunicii din partea mamei, sub poalele Ţibleşului.

Florea Brumaru (primul din dreapta)
Florea Brumaru (primul din dreapta)

• sculptorul băimărean Marcel Stanciu a realizat bustul scriitorului

La iniţiativa primarului comunei, Nicolaie Burzo, şcoala gimnazială din comună va purta, începînd din acest an, numele lui Ben Corlaciu. Cu ocazia Zilelor Dacilor Liberi – sărbătoare oficială în Groşii Ţibleşului, s-a dezvelit, cu fastul cuvenit, bustul literatului, amplasat în faţa şcolii, o unitate de învăţămînt proaspăt reabilitată. Un sobor de preoţi, în frunte cu PS Justin Hodea Sigheteanul, episcop vicar al eparhiei Maramureş – Sătmar, a oficiat o slujbă religioasă în memoria lui Ben Corlaciu. Prelatul PS Justin a rostit şi o cuvîntare, din care am reţinut: „Pe vremea comunismului, parohiile şi şcolile noastre purtau numere – Parohia nr. 1, 2… 150, Şcoala nr. 1, 2… 28. Acum, însă, parohiile poartă nume de sfinţi sau de sărbători religioase, aşa cum se cuvine, iar şcolile numele unor personalităţi, culturale, ştiinţifice sau artistice. Apreciez iniţiativa dvs. de a da numele „Ben Corlaciu” şcolii. Sînt convins că acest lucru va fi de bun augur”. Primarul Nicolaie Burzo a declarat, la eveniment, că Groşii Ţibleşului are, pe lîngă mulţii fii ai bisericii, şi fii care au excelat în alte domenii, cum este literatura. Totodată, edilul a înmînat diplome de onoare unor dascăli reputaţi, care, cităm, „au făcut din groşeni adevăraţi”. La dezvelirea bustului lui Ben Corlaciu au participat sute de groşeni, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu, precum şi oameni care se ocupă de istoriografia Maramureşului, ca Vasile Iuga de Sălişte şi Ioan Pop, sau poeţi ca Gelu Dragoş şi Vasile Lupşe.

La lansarea de carte
La lansarea de carte

• dublă lansare de carte

Scriitorul băimărean (de sorginte borşeană) Nicoară Mihali a reeditat recent romanul Moarte lîngă cer al lui Ben Corlaciu. Roman care a fost lansat la căminul cultural din Groşii Ţibleşului. Profesorul Mihali a vorbit cu mult aplomb despre conţinutul cărţii, oferind pilde desprinse din Moarte lîngă cer, un roman cu tentă filosofică. A doua carte prezentată şi oferită cu titlu gratuit participanţilor este „Drumul Crucii în comuna Groşii Ţibleşului”, volum al Protosinghelului dr. Serafim Paşca, fiu al satului. Părintele Serafim a slujit 15 ani la Sfîntul Mormînt din Ierusalim, iar acum se află la misiunea ortodoxă din Londra. Cartea este prefaţată de Justin Hodea Sigheteanul şi de Pr. Ioan Ropan Lungu, parohul din Groşii Ţibleşului. Se referă atît la „Via Dolorosa Maramuresenis”, cele 15 cruci înălţate de la kilometrul 0 al comunei pînă-n munte, cît şi la monumentul sfinţit anul trecut în vîrful cel mai înalt al masivului, la cota + 1800. Din păcate, Părintele Serafim a fost reţinut la Londra şi nu a putut participa la lansare. PS Justin Hodea a declarat: „L-am întîlnit pentru prima dată pe Protosinghelul Serafim la Sfîntul Mormînt din Ierusalim. Am ştiut de pe atunci că este un om remarcabil şi iată dovada: Drumul Crucii, care s-a realizat la Groşii Ţibleşului, şi cartea care vorbeşte despre patimile şi învierea Mîntuitorului Iisus”.

La hram
La hram

• hramul bisericii

S-a serbat şi hramul bisericii din Groşii Ţibleşului, păstorită de Părintele Ioan Ropan Lungu. A fost o mulţime mare de credincioşi şi peste 20 de preoţi şi monahi. Răspunsurile la Sfînta Liturghie au fost date de corul din Botiza. După binecuvîntarea arhierească, fiecare participant a primit cîte o pîine şi un pahar cu vin. Străinii veniţi la Groşi au fost ospătaţi la căminul cultural, unde corul din Botiza a interpretat cîteva pricesne dar şi cîntece mai lumeşti. L-am remarcat în cor pe Florea Brumaru, om la 85 de ani, care a dansat şi a cîntat ca un fecior. „Am muncit la pădure şi la mină o viaţă. M-am lăsat de fu­mat la 55 de ani, dar cîte-o ţuică mai iau la fiecare masă. De cînd am rămas văduv, anul trecut, am plecat din Botiza la Căşei, Cluj, căci fiica mea e soţia preotului de acolo. Acum am venit întîmplător, să-mi plătesc dările, şi cei de la cor mi-au spus că-i musai să vin şi eu la Groşii Ţibleşului”, ne-a spus simpaticul baci Florea. Au urmat apoi spectacolele folclorice. Onişor Pop, vestitul cîntăreţ din Groşi şi instructorul Ansamblului „Ţibleşul” a organit un spectacol pe cinste, urmărit cu sufletul la gură de groşeni, dar mai ales de invitaţii de prin alte părţi, care nu văd decît rar asemenea manifestări. Zilele Dacilor Liberi au fost minunate şi-n 2015.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.