Baia Mare peste 15 ani

0
584

Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Baia Mare pentru următorul ciclu financiar 2015-2030 de utilizare a fondurilor europene şi locale a fost prezentată de primarul Cătălin Cherecheş şi este supusă în aceste zile dezbaterii publice, în cadrul unor consultări cu cetăţenii. Scopul acestui plan de investiţii este să ne dea o siguranţă că în viitorii ani oraşul Baia Mare va fi mai atractiv pentru cetăţenii care locuiesc, muncesc sau investesc în el, sau care doar îl vizitează. Strategia a fost bine gîndită de primar şi de urbaniştii, arhitecţii şi inginerii care au lucrat la ea, putem avea încredere că oraşul va fi mai bun pentru locuit, investit şi vizitat.
Planul este complex şi presupune nu doar documentare, ci şi o viziune asigurată de primarul Cherecheş, care are anumite nemulţumiri privind „vulnerabilităţile” Băii Mari. Companiile oferă locuri de muncă, dar tinerii nu le ocupă, preferă să-şi caute un loc de muncă în Occident. De ce, ne întrebăm cu toţii. Dacă strategia va fi pusă în aplicare, faţa municipiului se va schimba şi Baia Mare nu va mai fi privită de tineri ca un oraş mic, provincial, care nu asigură o perspectivă de dezvoltare personală. Fără îndoială, Clujul este cel mai apropiat reper şi model pentru noi. Se adaugă şi alte puncte slabe ale Băii Mari, unul fiind salariul. Din punct de vedere economic, Baia Mare se află în creştere, dar salariile se află sub nivelul care asigură o viaţă decentă. După muncă, individul are nevoie de o viaţă de calitate, de un trai civilizat, de un oraş care să-i asigure tot ce îşi doreşte un om al zilelor noastre.
Serviciile din Baia Mare s-au îmbunătăţit în exerciţiul financiar 2007-2013, cînd statul central şi local au susţinut financiar dezvoltarea durabilă. Municipiul a devenit un pol de dezvoltare, invidiat de comunităţile din jur. Regiunea de Nord-Vest a avut de cîştigat prin apariţia mai multor centre, Baia Mare fiind unul în creştere accelerată. Dar fondurile comunitare alocate nu au fost suficiente pentru enormele nevoi ale comunităţii rămase cu mult în urma civilizaţiei occidentale şi presupun o birocraţie extinsă, cu care ne obişnuim mai greu. dar principiul solidarităţii şi coeziunii europene a funcţionat şi Baia Mare s-a dezvoltat cu paşi mari.
Însă nu este suficient, cetăţenii reclamă adesea starea drumului din faţa casei, lipsa apei potabile şi a canalizării, ba chiar şi lipsa reţelei de energie electrică, pentru anumite zone periferice cu case. Oamenii de afaceri reclamă lipsa unui parc industrial, cum există în Cluj, Dej sau Bistriţa. Ideile de dezvoltare trebuie însă auditate, obiectivate, programate, proiectate şi executate în cele din urmă. Noua strategie integrată propusă de conducerea primăriei şi de specialişti asigură un drum clar de dezvoltare durabilă pentru municipiul nostru.
Însă nu este momentul să ne entuziasmăm total. Primarul Cătălin Cherecheş vede că abia peste un an sau poate doi ani această strategie va fi operabilă. Mai sînt de depăşit şi alte obstacole, cel mai mare fiind lipsa spaţiului de extindere a oraşului şi a industriilor sale, spre Recea, Groşi şi Dumbrăviţa, terenurile aparţinînd unor composesorate sau unor proprietari din aceste comunităţi. Deci este nevoie nu doar de fonduri europene, ci şi de colaborare şi parteneriate public-private în depresiunea Baia Mare. Închistarea poate fi depăşită, dacă ţelurile de dezvoltare sînt clare. Dezbaterea publică a acestor „vulnerabilităţi” va fi benefică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.