Consemnări. Cititor… despre teatrul băimărean

0
481

O apariţie editorială mai puţin semnalată de presa locală este „Teatrul Municipal Baia Mare – 60 de ani. O istorie povestită”, coordonată de Oltiţa Cîntec, tipărită la editura „Eurotip” din Baia Mare (2013). Cartea aniversară se deschide cu un Mesaj al primarului municipiului, Cătălin Cherecheş, care apreciază teatrul ca „una dintre cele mai fascinante arte”, amintindu-şi de clipa când a „păşit pentru prima dată în Teatru ca într-o Mecca a creaţiei şi culturii”, văzând „viitorul teatrului băimărean ca fiind la fel ca pe vremuri, o Agora pentru toate categoriile de vârstă şi cele sociale, o scenă deschisă pentru toţi”. Prof. dr. Teodor Ardelean, preşedintele Comisiei pentru cultură din Consiliul Local Muncipal Baia Mare, urează „la mulţi ani instituţiei şi slujitorilor cetăţii”, care sunt „învredniciţi cu „calităţi” publice de elită, fie că sunt actori, regizori sau scenarişti, cântăreţi, dansatori şi toate celelalte „ocupaţii specifice”, teatrul în Cetate fiind creditat în lumea bună cu un respectabil rol de „factor educativ” şi „formator de opinie”.
În „Secvenţe istorice băimărene”, Oltiţa Cîntec se referă, cu rafinament selectiv, cu rigurozitate în cercetarea şi scrierea istoriei instituţiei, de la primul spectacol, din 30 decembrie 1952, până la cele din stagiunea 2012-2013. Cartea surprinde mărturisiri ale unor actori şi regizori arhicunoscuţi în epocă, precum Liviu Ciulei, Mihai Dimiu, Alex. Tocilescu, ale unor „seniori” ai scenei băimărene, ca Ion Săsăran, Cornel Mititelu, Paul Antoniu, Aurora Prodan, Dana Ilie Bărbosu ş.a., ca şi ale unor actori ai prezentului, bogatul repertoriu etc., care au situat teatrul băimărean „în centrul lumii teatrale româneşti, prin selecţii la festivaluri de prim rang şi premii”.
La 60 de ani de „viaţă instituţională”, Teatrul municipal are acum trei secţii:  Dramă „Ion Săsăran”, Revistă „Mihai Maximilian” şi Păpuşi „Cornel Mititelu”.
Dovedind reale virtuţi în „punerea în scenă” a celor 20 intervievaţi, Oltiţa Cîntec reuşeşte să alcătuiască o consistentă şi interesantă „istorie povestită” a teatrului la 60 de ani, marcând rolul distinct şi distins al insituţiei în viaţa cultural artistică a Băii Mari.
Sigur, teatrul băimărean a cunoscut şi momente „dramatice” în istoria sa: în aprilie 1965, edificiul a ars în totalitate; a avut directori mai mult sau mai puţin înzestraţi, unii numiţi pe criterii politice.
Această „istorie povestită” ar fi putut fi înzestrată şi cu alte surse documentare, cum ar fi interviuri cu actori şi regizori din perioada 1975-1986, dezbateri, opinii publicate în suplimentul social-cultural „Maramureş” al ziarului „Pentru socialism”, semnate de Augustin Cozmuţa, V.R. Ghenceanu, Ştefan Bellu etc.
Interesante pentru carte, ca şi pentru cititori, ar fi putut fi şi mărturiile prof. Ion Igna, unul dintre cei mai notabili directori, care a condus teatrul spre o afirmare europeană, prin schimburi de spectacole cu un teatru renumit din Kielce (Polonia), „dovadă a înscrierii scenei băimărene într-un circuit mai larg al valorilor teatrale contemporane” („Maramureş”, august 1979).
Oricum, cartea aniversară a Oltiţei Cîntec poate fi un puternic stimul, care să ambiţioneze trupa actuală să facă dovada că poate străluci – prin proiecte şi activităţi prestigioase, de răsunet – cum au fost şi sunt cele ale Teatrului „Stanca” din Sibiu – în cadrul pretenţiilor Băii Mari de a deveni Capitală culturală a Europei în 2021.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.