Pelerinajul bucuriei pentru minte, ochi şi suflet, în Cetatea Eternă

0
444

Palatul Pitti are construcţia începută de familia Pitti, o dinastie de bancheri, în 1460. Fiind un proiect foarte costisitor, familia Pitti a fost nevoită să-l vândă în 1549, fiind cumpărat de Cosimo I. Adăposteşte mai multe muzee, cel mai important fiind Galeria Palatină, conţinând colecţia de artă a familiei Medici. Labirintul ce te poartă prin cele 6 săli de recepţie, unde sunt expuse 11 picturi de Rafael, 14 lucrări ale lui Tizian şi ale altor pictori celebri, te determină să alegi doar câteva capodopere, deoarece vizitarea întregului muzeu este imposibilă într-o singură zi. În spatele palatului Pitti se află cel mai mare parc al Florenţei, Grădina Boboli, ale cărei baze au fost puse de Cosimo I în 1549.
Pelerinajul nostru continuă în Roma, cetatea eternă, vizitând în cele 4 zile multe din locurile sfinte ale capitalei Italiei, Caput mundi.  Piaţa Sf. Petru este impresionanta creaţie a lui Gian Lorenzo Bernini, cu cele 284 de coloane, 88 de pilaştri, statuile sfinţilor şi Obeliscul egiptean. Ea este „poarta” principală ce asigură accesul spre Biserica Sf. Petru şi Muzeele Vaticanului, cu celebra Capelă Sixtină.

Biserica Sf. Petru
Biserica Sf. Petru

Vizităm Vaticanul, reşedinţa papilor încă din anul 1377. În 11 februarie 1929, Vaticanul s-a constituit stat independent. În Piaţa Sf. Petru se înalţă cel mai mare templu al creştinătăţii, Catedrala Sf. Petru. Această biserică,  grandios simbol arhitectonic, a fost realizată în decurs de 176 de ani. În vara lui 1505, Papa Iulius al II-lea a decis să demoleze cel mai venerabil monument al creştinătăţii, biserica construită de împăratul Constantin cu peste 1000 de ani înainte, ca să adăpostească mormântul Sf. Petru, şi să construiască alta. Arhitectul ales a fost Donato Bramante, care a introdus stilul renascentist în Roma. După moartea lui Iulius al II-lea în 1513, urmată şi de moartea lui Bramante, ritmul construcţiei a încetinit. Suc­cesorul lui Iulius al II-lea, Leon al X-lea l-a solicitat pe Rafael Sanzio să continue lucrările catedralei, urmat de Michelangelo,  care continuă, dar şi modifică planurile acestuia… Cupola impresionantă a fost începută de Michelangelo, dar la moartea lui (1564), fusese completat doar inelul tamburului. Lui Bernini îi aparţine colonada – intrarea în Catedrala Sf. Petru, de asemenea, statuile sfinţilor, în număr de 140 – care decorează cele 2 aripi în formă de semicerc, deschise pentru a primi într-o îmbrăţişarea universală toată umanitatea. După ce intrăm în catedrală, suntem impresionaţi de grandoarea lăcaşului. Lungimea interiorului – 186,36 m, lungimea exterioară – 211,5 m, bolta are înălţimea de 44 m, cupola este înaltă de 119 m în interior şi 136 în exterior. Perimetrul unuia dintre cei 4 stâlpi de susţinere a cupolei este de 71 m. Cele mai impresionante opere de artă expuse aici sunt celebra Pieta a lui Michelangelo şi Baldachinul din bronz, înalt de 29 m, opera lui Bernini, ce acoperă altarul papal. Datorită numărului mare de vizitatori, ne rugăm încet, individual, cu ochii plini şi de lacrimi şi de lumină…
Capela Sixtină: Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Roma şi chiar de pe glob. Ea se găseşte în partea dreap­tă a catedralei Sf. Petru, la finalul vizitei în Muzeele Vaticanului. Aceasta este capela Palatului Papal, fiind zidită la loc de taină şi de reculegere între 1475 şi 1483 în vremea Pontificatului Papei Sixtus al IV-lea de către arhitectul Giovanni de Dolci. Papa angajează pe cei mai buni pictori ai epocii: Perugino, Botticelli, Ghirlandaio să realizeze istoriile paralele din Vechiul şi Noul Testament ce stau faţă în faţă pe pereţii laterali, care să ilustreze viaţa lui Moise, respectiv a lui Hristos.
Picturile murale de pe pereţii capelei sunt împărţite pe trei mari perioade, şi anume: Perioada de la Facerea lumii şi până la darea Celor Zece porunci; perioada de la Moise şi până la Naşterea lui Iisus Hristos; perioada creştinismului de după Hristos. În 1508, Papa Iuliu al II-lea i-a încredinţat lui Michelangelo pictura tavanului Capelei Sixtine, care are o suprafaţă de 800 m pătraţi. Artistul a lucrat la pictarea tavanului vreme de 4 ani (1508 – 1512). Pictura este considerată cea mai valoroasă operă artistică creată de om. La 23 de ani după realizarea frescelor de pe plafonul Capelei Sixtine între 1535 şi 1541,  din însărcinarea papei Paul al III-lea, pe peretele altarului aceleiaşi biserici, Michelangelo pictează Judecata Universală, la care va lucra vreme de 6 ani, terminând-o în anul 1541. Pe scena grandioasă domină chipul lui Hristos judecător, cu braţul drept ridicat, în semn de condamnare a păcătoşilor. La dreapta Mântuitorului sunt aleşii, la stânga condamnaţii. Capela este închisă publicului numai atunci când are loc Conclavul – convocat după moartea unui papă, pentru alegerea noului papă. (va urma)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.