Credincioşii băimăreni au cinstit-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva

0
1191
Soborul de preoţi şi diaconi

• Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de PS Dr. Justin Sigheteanul •

Miercuri, 14 octombrie a.c., zi de mare sărbătoare pentru creştinii din Baia Mare, a fost cinstită, la biserica din Baia Mare al Cărei hram Îl poartă, Sfânta Cuvioasă Parascheva. A fost sărbătorită aşa cum se cuvine unei mari Sfinte. Cel mai important moment a fost Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie,  oficiată de PS Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în ziua hramului, înconjurat de un important sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. Fabian Coroian, protopopul Băii Mari, pr. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, pr. paroh Gavril Gavriş. Răspunsurile au fost date de un grup de teologi. Biserica a fost arhiplină, mulţi credincioşi neavând loc înăuntru.

PS Justin Sigheteanul a primit cadou de la preotul paroh Gavril Gavriş o icoană a Sfintei Parascheva
PS Justin Sigheteanul a primit cadou de la preotul paroh Gavril Gavriş o icoană a Sfintei Parascheva

Cuvânt de învăţătură pentru vremurile pe carte le trăim

La începutul cuvântului de învăţătură, PS Justin Sigheteanul a vorbit despre viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva, pentru că viaţa Sfintei Cuvioase este model de sfinţenie încă de mic copil şi oferă cel mai bun exemplu părinţilor de azi pentru creşterea pruncilor în lumina lui Hristos Domnul, Mântuitorul nostru. Fiind născută pe malurile Bosforului, de mică, Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost bine crescută de părinţii ei, a primit o educaţie aleasă şi „a apucat pe calea cea bună”, încât era foarte credincioasă şi iubea mult Biserica, pe Domnul Iisus Hristos şi Maica Domnului, lucru care ar fi de dorit să se întâmple cât mai des în ziua de azi în rândul copiilor. Prea Sfinţia Sa a vorbit credincioşilor şi despre viaţa Sfintei, care a petrecut o perioadă a vieţii sale la o mănăstire de la Locurile Sfinte, dar şi despre Mâna altei Sfinte, Maria Magdalena, mâna care a spălat picioarele Domnului Iisus şi care a fost adusă la Iaşi de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Mâna a fost adusă anul acesta la Iaşi spre închinarea credincioşilor, pentru ca bucuria celor care se închină să fie deplină. Mâna Sfintei Magdalena prezintă o particularitate: este caldă în permanenţă, „pentru că a atins focul Dumnezeiesc” spălând picioarele Mântuitorului, iar cei care se închină Ei pot constata nemijlocit lucrul acesta. PS Justin Sigheteanul a mai amintit că la Iaşi au mai fost aduse, tot în acest an, spre închinare, de marea sărbătoare, şi moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, păstrate la Patriarhia Română, pentru că 2015 este declarat „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii”.
PS Justin Sigheteanul a mai amintit că modelul de sfinţenie al Sfintei Cuvioase Parascheva constituie pentru monahii de astăzi un adevărat principiu, o adevărată normă de viaţă în mănăstire.

Un preot şi un diacon au primit Sfânta Taină a hirotoniei

În cadrul Sfintei Liturghii, la momentele consacrate hirotoniilor, PS Justin Sigheteanul a pus mâinile şi a înălţat rugăciuni de sfinţire peste doi viitori slujitori ai Sfintelor Altare. Astfel, diaconul Ioan Burzo a fost hirotonit preot şi va fi noul slujitor al Domnului în Parohia Vad, Protopopiatul Lăpuş, ca urmare a câştigării concursului pentru numirea ca paroh în această parohie.
Tot în cadrul acestei Sfinte Liturghii, tânărul teolog Ciprian Paul Surduc a fost hirotonit întru diacon, urmând ca să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Berchez.

Primarul Cătălin Cherecheş în mijlocul credincioşilor
Primarul Cătălin Cherecheş în mijlocul credincioşilor

Veşmântul Sfintei Cuvioase Parascheva va împodobi mereu biserica

Pregătirile pentru hramul din acest an au avut loc cu mult timp înainte. În urmă cu aproape trei ani, preotului paroh Gavriş Gavril i-a venit un gând, ca o revelaţie: să aducă pentru biserica sa Veşmântul Sfânt care a acoperit Sfintele Moaşte ale Sfântei Cuvioase Parascheva şi să rămână pentru totdeauna în această biserică în care slujeşte, pentru a fi de folos, prin sfinţenia lui, tuturor credincioşilor care îi vor trece pragul. Şi, poate, nu mare ne va fi minunea să auzim că Veşmântul, prin sfinţenia sa, să-i apropie pe credincioşi mai mult de Sfânta Parascheva, iar Aceasta să fie mijlocitoare către Tronul Ceresc a rugăciunilor fierbinţi ale credincioşilor.
Gândul preotului paroh a fost îndeplinit abia anul acesta, când, cu binecuvântarea şi ajutorul PS Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, precum şi cu acordul şi binecuvântarea ÎPS Teofan de la Iaşi, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, unde se află Moaştele Sfintei Parascheva, Sfântul Veşmânt, care a acoperit-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, a fost adus la biserica din Baia Mare.
Sfântul Veşmânt a ajuns la biserică în ajunul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, marţi, 13 octombrie, pe înserate, când a fost pus prima dată pentru închinare, după săvârşirea tuturor celor cuvenite hramului: Vecernia Mare cu Litie, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva şi alte rânduieli. Atunci, credincioşii s-au închinat marelui dar de preţ şi s-au rugat pentru trebuinţele fiecăruia, în această lume plină de păcate.
Despre semnificaţia prezenţei Sfântului Veşmânt, „ca o mângâiere, ca o alinare a durerilor şi suferinţelor noastre”, a unui Sfânt „care a biruit păcatul în viaţa aceasta şi a împlinit cuvântul Scripturii”, „care L-a cunoscut şi s-a unit cu Dumnezeu încă din viaţa aceasta”, a vorbit pr. Vasile Botiş, de la Catedrala Episcopală „Sfânta treime” din Baia Mare, care a accentuat cu cuvintele din Psalmul 54: „aruncă grija ta Domnului” şi Domnul te va izbăvi de ea. Sfinţii sunt mijlocitorii noştri înaintea lui Dumnezeu.

Părintele Gavril Gavriş are 30 de ani de preoţie

Un eveniment cunoscut de puţină lume s-a petrecut în aceste zile în viaţa preotului paroh Gavril Gavriş: împlinirea, chiar în preziua sărbătorii Sfântei Parascheva, 13 octombrie, a 30 de ani de când a fost hirotonit preot, iar în ziua sărbătorii, 30 de ani de când a oficiat prima Sfântă Liturghie ca preot. Pentru aceasta i-a adus slavă lui Dumnezeu în faţa credincioşilor, a PS Justin Sigheteanul şi a soborului.

Biserica în ziua hramului şi noua biserică în construcţie
Biserica în ziua hramului şi noua biserică în construcţie

Noua biserică de zid

Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva are în construcţie o nouă biserică, din zid, care se înalţă în apropierea celei provizorii, de lemn. Construirea noii biserici a început în 2009 şi se află acum la cota 7,5 m. Piatra de temelie a fost pusă la 4 iulie 2004, iar prima Sfântă Liturghie în biserica de lemn, în care se va sluji până la terminarea celei de zid, a fost oficiată în 14 octombrie acelaşi an, de ziua hramului.
Cei de mai aproape sau de mai departe, care doresc să ajute la înălţarea viitoarei biserici, o pot face donând din partea lor atât cât consideră de cuviinţă şi după posibilităţile pe care le au, deoarece locuitorii cartierului Vasile Alecsandri nu au puterea financiară de a termina biserica.

Despre Sfintele Moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva

Moaştele Sfintei Parascheva se află în România din anul 1641, când au fost aduse de la Constantinopol de domnitorul Vasile Lupu, ca urmare a achitării unei mari sume de bani. Anul acesta se împlinesc, deci, 374 de ani de când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse la Iaşi. Ele se păstrează în biserica Mănăstirii Trei Ierarhi. Până la Galaţi au fost aduse cu o corabie, iar de acolo cu căruţa, până la Iaşi, însoţitori fiind trei ierarhi greci şi ostaşi. La Iaşi au fost întâmpinate de domnitorul Vasile Lupu şi familia sa, de Mitropolitul Varlaam, alţi episcopi, stareţi, preoţi de mir şi mulţi credincioşi.
Generalizarea cultului Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Racla cu Sfintele Moaşte a părăsit capitala Moldovei doar de două ori: în 1944, în cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost dusă la Mănăstirea Samurcăşeşti, în Capitală, şi în 1947, când a avut loc cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei, pentru înlăturarea secetei.
În ţară, 245 de biserici au hramul Sfânta Parascheva, iar în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, 6 şi Mănăstirea din Strâmtura.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.