Maramureşul împotriva Diktatului de la Viena

0
593

La Secţia Etnografie a Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, str. Bogdan Vodă nr. 1, a fost vernisată expoziţia ”Maramureşul împotriva Diktatului de la Viena (1940-1944)”. Din Prezentarea directorului Muzeului Maramureşului, prof. Gheorghe Todinca, am reţinut: ”La împlinirea a 75 de ani de la Diktatul de la Viena, Secţia de Istorie a muzeului nostru a organizat această expoziţie documentară, dedicată acestui eveniment istoric şi a fost vernisată în preajma aniversării eliberării ultimei brazde de pământ românesc, la Carei, 25 octombrie 1944. Majoritatea documentelor şi fotografiilor expuse sunt inedite. Pe cele 20 de panouri se pot vedea teritoriile pierdute de România în crâncenul an 1940: cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, cedarea Transilvaniei de Nord, Dobrogei. Din documente puteţi afla mărturii ale refugiaţilor care au trecut în România, motivele care i-au determinat să părăsească teritoriile natale şi cum s-a instaurat teroarea pe teritoriul ocupat vremelnic de trupele inamice, modul în care ocupanţii horthyşti şi hitlerişti, toate au făcut ca Maramureşul să trăiască o imensă tragedie, alături de poporul român suferind şi naţionalităţile conlocuitoare din Ardealul de Nord. Administraţia maghiară a fost în funcţiune până în 26 octombrie 1940, când au fost numiţi prefecţii civili de către Guvernul României. La Sighet, autorităţile maghiare au încercat o punte de legătură cu fruntaşii politici români, dar aceştia din urmă au refuzat orice colaborare, din cauza modului inuman în care cotropitorii s-au purtat cu populaţia majoritară, români şi evrei. Într-un articol de ziar din 1945, sunt prezentate toate personalităţile maramureşene arestate sau duse în lagăre de concentrare. Pe 7 panouri sunt expuse documente primite de la Arhivele Naţionale din Cluj, privind verdictele Tribunalului Poporului pentru crimele de război, dar şi documente despre cele două ghetouri de la Sighet (aprilie-mai 1944), de unde autorităţile maghiare au deportat peste 11.500 de evrei localnici. În documentele de arhivă vedem faptele criminalilor, pentru ce au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă sau la moarte. Sunt şi documente despre averile confiscate de la evrei, vânzarea magazinelor evreieşti. Este prezentat şi cazul ţăranului român Borca Ioan din Bârsana, care, la vârsta de 17 ani, a fost internat în lagărul de la Auschwitz, de unde, după 8 luni, a fost eliberat de către Armata SUA. Din nefericire, după câteva zile, a fost arestat în gara din Budapesta de către trupele sovietice, pentru că tânărul a prezentat documente americane, ruşii considerându-l aşadar spion. A fost trimis în lagărele de muncă forţată din Siberia, de unde a scăpat după 10 ani, când a povestit odiseea pe care a trăit-o în război şi din care n-a înţeles nimic. Alte documente din zona Borşa – Vişeu se referă la persoanele care au fost arestate sau trimise în lagăre, la persoanele executate de către ocupanţii horthyişti şi fascişti. Într-un articol de ziar, din 25 august 1944, după Insurecţia de la 23 august, maramureşenii au cerut întoarcerea pe plaiurile copilăriei, eliberarea Maramureşului şi o viaţă nouă, mai bună, odată ce a răsărit Soarele dreptăţii de acum. Din arhiva lui Ilie Lazăr, consilier juridic în Armata a IV-a, avem un document interesant despre instalarea puterii româneşti, în Maramureş, din octombrie 1944, dar şi o fotografie despre instalarea autorităţii române în oraşul Sfântu Gheorghe. Sighetul ocupat la 3 septembrie 1940 a fost eliberat la 18 octombrie 1944, de către trupele sovietice. În expoziţie sunt şi documente cu întoarcerea evreilor din lagăre şi reafirmarea prieteniei lor cu poporul român, dorinţa de a trăi într-o Românie liberă şi democratică”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.