Cei mai buni crescători de ovine din Maramureş

0
7061

Familia Pop din Seini, premiul I

Duminică, Şomcuta Mare a găzduit expoziţia zoo­tehnică organizată de Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Maramureş (preşedinte Gheorghe Buda, viceprimarul ora­şului Şomcuta). Treizeci de fermieri (din cei 1.000 de membri asociaţi în ACOC) au adus în expoziţia-concurs 450 de oi mame, berbeci, mioare şi tineret, prezentate în 45 de standuri, pe categorii. Juriul a fost format din specialiştii: Florin Criste şi Iulian Nicola din Cluj-Napoca, Iuliu Pece din Zalău şi Gheorghe Sigheti, de la Asociaţia organizatoare.
La categoria Berbeci: premiul I – Vasile POP din Seini; premiul II – Vasile DUNCA din Fereşti; premiul II – SC Ferma Verde SRL din satul Cărbunari, comuna Dumbrăviţa.
Oi mame: locul I – Daniel POP din Seini; locul II – Vasile Pop din Seini; locul III – Viorel Zupcec din satul Chechiş, comuna Dumbrăviţa.
Tineret din anul curent: locul I – Daniel Pop din Seini, locul II – Vasile Sima din Buteasa; locul III – Aurica Lemnean din Fericea.
Mioare: locul I – Octavian Cherecheş din Mediş, judeţul Satu Mare; locul II – Vasile Sima din Buteasa; locul III – Otto Kosa din Cîmpulung la Tisa.

Vasile Pop
Vasile Pop

Furca să aibă coadă lungă

Crescătorul Gheorghe Pop din Seini, tatăl lui Vasile şi Daniel Pop, ne spune că feciorii săi continuă tradiţia din familia sa în creşterea ovinelor. Fiul Daniel va face un masterat în zootehnie la Universitatea din Timişoara. Animalele aduse în expoziţie sînt de rasă Ţurcană bălă (albă), dar deţin şi un nucleu de oi din rasa de carne Ile de France. Brînza, preparată în condiţii de igienă, în vase de inox, sub supravegherea sa directă, este vîndută în Piaţa Izvoarele din Baia Mare, de soţia Ileana. Vînd mieii în viu, pentru carne. Lîna are piaţă slabă, au în stoc 5 tone, „nu trebe la nimeni”. Au cumpărat rasa aceasta de oi în urmă cu 33 de ani, de la un crescător din satul Şugag, din Munţii Parîngului. Berbeci din această varietate de Ţurcană de Parîng cumpără de la Mircea Giorgioi din Timişoara. Secretul este unul singur, ne explică Ileana Pop: Furca să nu aibă coada scurtă. Adică: Oile să fie hrănite bine (inclusiv cu boabe de porumb). Familia Pop a accesat şi fonduri europene, 40.000 de euro, pentru instalarea tînărului Daniel Pop în fermă.
La expoziţie nu a participat Florin Lazăr, cel mai mare crescător de animale din Maramureş şi administratorul abatorului Ferma Zootehnică. Ne spune că deţine 600 de oi din varietatea Carabaşă de Covasna, dar şi Ţurcane pentru lapte şi Ile de Frace pentru carne, cumpărate de la Pop din Seini. Carnea şi produsele din carne de la Ferma Zootehnică ajung pînă în Ungaria, Austria, Italia, Franţa şi Spania.

Ioan Florin Urs, Gheorghe Buda şi Daniel Pop
Ioan Florin Urs, Gheorghe Buda şi Daniel Pop

Au avut standuri cu oi frumoase, chiar dacă nepremiate: Vasile Ciolte şi Dinu Cioltea din Finteuşu Mare, Amilian Nechita şi Ioan Bîrlea din Buteasa, Radu Hosu şi Ciprian Nechita din Mesteacăn, Adrian Fazecaş din Petrova (ţine oile în Răstoci – Sălaj).
Aurelian Nechita din Mesteacăn avea de vînzare căţei (vîrsta 4 luni) din rasa Ciobănesc de Bucovina, cerea 100 de euro, dar a căzut la învoială cu un client pentru 100 de lei.

Oile îţi fac duşmani

Emilian Nechita din Buteasa (45 ani) a mai fost de 7 ori la expoziţia de ovine, a căştigat un premiu. Are 400 de oi, înscrise în controlul oficial. Are probleme cu păşunea, cea din sat este slabă, aşa că a închiriat păşune în judeţul Cluj, duce o parte din oi pe jos pînă acolo şi toamna le aduce acasă, tot pe jos. Sînt mulţi lupi, vine lupul şi o ia nu pe cea mai slabă oaie, ci o sfăşie pe cea mai grasă. Vinde laptele de oaie la o fabrică de procesare din Dej, cu 2 lei/litru, în medie. Mulge oile cu mîna, cu ajutorul celor trei ciobani şi cu familia sa. la Paşti, a vîndut mieii cu 9 lei/kg în viu, dar lasă an de an 50 de miei pentru prăsilă. Cu păşunea e cea mai mare problemă, sătenii nu vor să închirieze sau să concesioneze oficial terenul, pe perioade mai lungi, de cel puţin zece ani.
Vasile Ţiplea din Onceşti, telefon 0749395076, ne spune că îşi vinde turma de oi, a luat această grea hotărîre pentru că nu are păşune, ciobanii sînt greu de găsit şi scumpi. Are de vîndut 130 de oi breze de Petroşani, cere 450 de lei pentru fiecare. Renunţă la oi şi rămîne doar cu vacile şi cu caii, deoarece preţul la brînză este mic, 10 lei/kg la angro, iar un cioban îl costă pe puţin 1.500 de lei pe lună. Dacă îşi găseşte un cumpărător pentru cele 130 de oi şi doi berbeci, îi dă cîinii (Ciobăneşti cu pinten dublu) şi măgarul ca bo­nus.
Călin Moga, din Ciolt a fost prezent la toate ediţiile expoziţiei. La început, avea 80 de oi. Acum a ajuns la 300 de oi şi 10 vaci. Fiul Cătălin era de-o şchioapă, acum este elev în clasa a VI-a şi îl ajută în fermă. Subvenţia pentru oi este de 22 de lei/an, a scăzut de la 42 de lei. Dar a apărut o altă subvenţie, sprijinul cuplat pentru cei care au peste 150 de oi cu vîsta sub 8 ani. Condiţiile sînt greu de îndeplinit pentru a primi sumele suplimentare, atît la oi, cît şi la vaci. dar a înscris animalele în controlul oficial al producţiilor şi în registrul genealogic, cu cheltuieli în plus. Vinde caşul în piaţă, cu atestat de producător. Nu a accesat nici un sprijin nerambursabil, nici măcar Măsura 141, deoarece pe de o parte primeşti, dar pe de alta dai. Aşa că este agricultor persoană fizică. Ciudăţenia constă în faptul că plăteşte impozite mai mari decît dacă ar fi fermier persoană juridică autorizată de fisc. Lucrează 100 ha de teren, a cumpărat tractor şi utilaje agricole, fără mecanizare nu se poate. A închiriat şi 100 ha de păşune, plăteşte 200 lei/ha. Are un sistem nou, nu mulge oile, ci lasă mieii la supt. Are un berbec de vînzare, rasa Ţurcană bucălaie, telefon 0749776454, nu-l mai poate folosi, pentru a nu-şi mîrli fiicele.

Vasile Ştel şi Marin Ardelean
Vasile Ştel şi Marin Ardelean

Crescătorii de oi au probleme cu lupii, adesea trebuie să doarmă cu un ochi deschis, în gubă. Prăpăd fac mistreţii pe păşuni, le scurmă. Autorităţile nu permit mai mult de doi cîini la o stînă. Dar cel mai preocupant este preţul cărnii, a scăzut de la 9 la 6 lei/kg în viu. Crescătorii de animale au noroc cu olandezul din Tulghieş – Mireşu Mare, care cumpără miei, şi cu abatoarele din Baia Mare şi Ardusat, care cumpără bovine reformă cu 4-5 lei/kg. Oile sterpe se vînd cu 150 de lei/cap. Dar cu cele bune şi cu cele rele, oierii se bucură de munca lor şi progresează an de an. Cînd de Paşti vinzi 300 de miei încasezi o sumă frumoasă de bani! Dar fermeirii persoane fizice plătesc şi impozit la stat, deloc mic, 100 de lei pentru o vacă şi 10 lei pentru o oaie, pe an. Crescătorii de oi îşi fac mulţi duşmani în sat, apar adesea conflicte pentru că oile au trecut peste o fîneaţă…
Marin Ardelean, preşedintele Asociaţiei OVIS Sălaj şi crescător de 700 de oi, ne spune că a venit în Şomcuta să cumpere berbeci, a găsit la Gogîrlă din Fereşti (Vasile Dunca).
Un cioban vindea căţei de rasă Ciobănesc de Bucovina cu 300 de lei, cu pinten dublu.

Sfaturi de la specialişti

Expoziţia a fost onorată de profesorii universitari Ioan Pădeanu din Timişoara şi Constantin Pascal din Iaşi, Ioan Florin Urs – director APIA Maramureş, Ioan Mihalca – director Centrul Zootehnic Nord-Vest, Virgil Ţînţaş – Direcţia judeţeană Agricolă.
Constantin Pascal a spus că oierii au reuşit să progreseze în ultimii ani. În expoziţie, a văzut şi oi cu lînă impurificată sau oi cu lînă neagră pe corp. Oile se cresc pentru frumuseţe, adică pentru reproducţie. Animalul frumos va avea mereu căutare. Fermierii trebuie să lucreze la menţinerea rasei.
Ioan Florin Urs a spus în faţa fermierilor, la microfon, că în luna noiembrie vor primi avansul din subvenţia pe teren şi din plata redistributivă, iar în decembrie va începe plata totală, ca pînă în aprilie 2016 să se încheie toate plăţile pentru fermieri. În Maramureş, din cele 46.000 de vaci cu subvenţie pentru exploataţiile peste 3 capete, doar 1.069 de capete se află în ferme cu peste zece capete. Sprijinul cuplat este încasat de foarte puţini fermieri, circa 20. La ovine şi caprine, situaţia este mai bună, din cele 220.000 de capete pentru care fermierii primesc subvenţie pentru exploataţiile cu peste 50 de capete, circa jumătate se află în ferme peste 150 de capete, pentru care fermierii primesc sprijinul cuplat de 7 euro/cap, pe lîngă cei 22 de lei pe cap. În 2016, se va introduce obligaţia ca oile şi caprele să fie înscrise în registrul genealogic (cum este la vaci din acest an).
expozitie 13Prefectul Anton Rohian (de meserie inginer zootehnist) le-a cerut organizatorilor ca din 2016 expoziţia să fie cu vînzare, să fie la Şomcuta Mare iniţiată „o bursă de vînzare a animalelor”.
Ioan Pădeanu i-a avertizat pe fermieri să-şi înscrie oile în registrul genealogic, pentru a primi sprijinul cuplat şi în 2016. Ar fi posibil să vină şi bani pentru bunăstarea oilor (cum e subvenţia “boierească” pentru bunăstare la porci şi păsări), pentru adăposturile care asigură 7 metri cubi de aer pentru fiecare oaie. Profesorul Pădeanu i-a îndemnat pe fermieri să-şi dea fii la licee şi facultăţi agricole, pentru a accesa uşor 50.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri în fermele de la ţară.
Ioan Mihalca a spus că efectivele de oi şi capre cresc an de an, Maramureşul are cele mai mari efective de oi în controlul oficial al producţiilor. Creşterea în sistem tradiţional va continua, deoarece „păşunea e viaţa oii, nu grajdul”. Criteriile de evaluare a oilor sînt: armonia de ansamblu, dezvoltarea corporală, capul, gîtul, trunchiul, membrele şi unghiile. De pildă, în standardul de Ţurcană, unghiile trebuie să fie negre, nu albe. După aceste criterii se apreciază valoarea zootehnică a unei oi.

SRL pentru oi

Daniel Nodiş şi tatăl său au înfiinţat Ferma Verde SRL în satul Cărbunar, dar au păşune şi în Copalnic Mănăştur. Au început oieritul ca un hoby şi de la 25 de oi au ajuns la cîteva sute. Vînd laptele cu 2,50 lei, pentru fabrica Albalact. Chiar dacă forma de organizare este SRL, sistemul de creştere este cel tradiţional. Nu au instalaţie de muls.

Vasile Berci
Vasile Berci

Tînărul de 15 ani, Vasile Berci a venit din Călineşti la Şomcuta Mare, ca să vadă oi multe şi să îşi aleagă de cumpărat. Nu vrea să meargă la liceu, se mulţumeşte cu 8 clase. Are deja 80 de oi şi vrea încă pe atîtea. Tatăl lui deţine o seră de legume. Însă fiul iubeşte oile, vrea să fie crescător de o mie sau chiar două mii de oi. Un fermier din Deseşti ne confirmă: Băietul va fi mare crescător de oi! Vasile ne spune că aşteaptă să împlinească vîrsta, pentru a depune cerere la măsura 6.1, pentru a primi bani de investiţii în utilaje agricole. Acasă sînt 11 fraţi. A muls oile pînă în zece octombrie, le ţine pe o păşune din comuna Deseşti. A văzut oi foarte mîndre în ţarcul crescătorului Dunca din Fereşti, dar cere 300 de euro pe o oaie şi nici cu atîta nu vrea să le vîndă…
Vasile Dunca din Fereşti era înconjurat de admiratori, un oşean i-a pus jos 3.000 de euro pentru cele zece oi din expoziţie. A refuzat să vîndă. Iernează peste 2.000 de oi, în Iojib, judeţul Satu Mare. Vara, le duce la păşunat în Munţii Prislop, la Cîrlibaba, pe păşunile Şimonoaiei. Creşte rasa Ţurcană bălă şi oacheşe. Cumpără berbecuţi (110 capete) din Cîmpulung la Tisa, de la fermierul Kosa. Creşterea oilor este rentabilă, deoarece a vîndut carnea de miel cu 10,50 lei/kg în viu, de Paşti. Acum are 300 de capete de vînzare, dar a refuzat preţul de 6 lei/kg viu. Subvenţia de stat îi ajută mult pe fermieri. Vinde brînza în piaţa Izvoarele, are stand propriu, tot anul.
Cel mai bătrîn crescător din expoziţie a fost Vasile Ştef din Vălenii Şomcutei, are 160 de oi, la vîrsta de 70 de ani. Dar tot nu se lasă de ele, chiar dacă nu mai poate munci ca pe vremuri.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.