Scrisoarea studentului Alexandru Bonaţ din Baia Mare

0
1003

România este precum un diamant care se chinuie să strălucească într-o baltă de noroi. Este clar că avem o ţară frumoasă, diamantul fiind tocmai întruchiparea acestei frumuseţi, care ne iese – ori cel puţin ar trebui să ne iasă – în ochi, mereu. Un diamant este pe cât de frumos, pe atât de valoros. Frumuseţea şi implicit valoarea acestei ţări constă nu numai în cei care au fost înaintea noastră, ci şi în noi – în mine, autorul acestui text, în tine, cititorule, în noi, românii. Frumuseţea României suntem noi, românii.

Vrem o schimbare, dar parcă nu suntem dispuşi să ne schimbăm. Vrem un paradis, dar parcă nu prea am vrea să murim pentru el. Vrem să fim auziţi, dar parcă şi noi suntem surzi. Vrem să fim înţeleşi, dar parcă nici noi nu ştim ce vrem. Ne dorim să fim ajutaţi, dar parcă închidem prea des ochii. Ne dorim să ştim multe, dar parcă ”ie bn sa fi prost”. Ne dorim o zi de mâine mai bună, dar parcă nu ne putem dezlipi de ziua de ieri. Ne dorim să visăm, dar parcă începe să ne fie frică să mai dormim.
Noi toţi, la un loc, reprezentăm acest diamant – plin de incluziuni (impurităţi), pierdut şi murdărit într-o uriaşă baltă de noroi. Fiecare strop ori particulă de noroi care murdăreşte diamantul reprezintă un inamic al neamului nostru. Şi ştim cu toţii cât de „murdară” este ţara noastră. Avem cu toţii în cap numele a cel puţin o mână de oameni care trebuie să plătească. Şi vor plăti. Dar să nu ne oprim aici…
Diamantul abia mai are putere să strălucească. Trebuie să ne luăm de mână, toţi, şi să fim români până la capăt. Începe cu tine şi schimbă-te, nu mai ”murdări” şi tu ţara! Încearcă să transformi ţărişoara asta. Fă-te auzit, dar învaţă să fii calculat şi să ai grijă ce spui! Încearcă să-ţi înţelegi semenii, abia apoi să ai pretenţia să te înţeleagă şi ei pe tine. Întinde mereu o mână de ajutor sau o bucată de pâine unui român nevoiaş, căci nu ai de unde să îi ştii povestea. Nu mai pune banii pe primul loc – ei sunt păsări migratoare, iar rolul lor este de a circula din stânga-n dreapta; nu mai plânge după ei, ci mai bine bucură-te când îi ai şi cheltuieşte-i cu cap!
Avem nevoie de respect reciproc. Îmi doresc să se planteze copaci în locul unde s-au făcut defrişări. Îmi doresc să nu mai văd mucuri de ţigară pe jos, pe stradă. Îmi doresc să nu mai aud înjurături în trafic. Vreau să ne gândim mereu de două ori înainte de a posta injurii la adresa cuiva, pe Facebook sau oriunde altundeva. Îmi doresc să văd şi alţi tineri care lasă locul bătrânilor în autobuz. Vreau să văd tineri băieţi care au răbdare să ţină uşa unei/unor doamne ori domnişoare. Vreau să învăţăm să facem curat unde am făcut mizerie. Vreau să avem răbdare cu profesorii şi să le punem întrebări. Vreau să fim mândri că suntem români!
Dacă ai impresia că doar politicienii X ori Y sunt de vină, înseamnă că nu ai înţeles nimic. Părerea mea este că toţi suntem vinovaţi, într-o măsură sau alta, pentru că România a ajuns rău. Nu e doar Guvernul de vină. Nu e doar Biserica vinovată. Nu sunt ruşii sau americanii vinovaţi. Noi suntem principalii vinovaţi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.