„România la răscruce”, un studiu academic cu impact sociologic şi administrativ

0
486

– Universitatea, cu faţa spre problemele societăţii –
Recenta lansare de carte de la Centrul Universitar de Nord, rezultat al cercetării unui prestigios grup academic, pe cât m-a impresionat prin anvergura, seriozitatea şi relevanţa ei, pe atât m-a bucurat şi m-a determinat la reflecţie. De ce? Pentru că văd o lansare de carte ca pe un eveniment inaugural, ce are semnificaţia unei învestituri.
O nouă idee sau un set de idei pleacă în lume şi ele vor activa ca nişte forţe, vor produce cunoaştere, reconfigurări de atitudini, de viziune şi, cu siguranţă, şi procese îmbunătăţite în domeniul pe care îl vizează. Aceasta, evident, depinde şi de spaţiul public, de receptori, de perceptivitatea lor, de măsura în care avem o societate modelată de cultură şi deschisă spre livresc. Numai atunci sensul real al cărţii în lume este eficient. Reiterez: cartea poate fi un factor de putere, o forţă, un vector al schimbării, ea poate modifica atitudini, poate reconfigura sentimente, poate rectifica viziuni. S-a întâmplat în istorie ca un text sau un set de idei să işte curente, să schimbe epoci.
Studiul „România la răscruce. Opţiuni pentru viitor”, lansat joi, 5 noiembrie 2015, realizat sub coordonarea unor prestigioase personalităţi academice, precum Iulian Stănescu şi Cătălin Zamfir, de către un grup de cercetători în frunte cu conf. univ. Cristian Anghel, fost primar al municipiului Baia Mare patru legislaturi la rând, este o carte extrem de semnificativă, de utilă, dacă nu chiar o carte-eveniment. Autorii diagnozează experienţa recentă a societăţii româneşti, aflată într-o tranziţie de un sfert de veac, oferă statistici, privesc spre viitor, sugerând implicit soluţii. Cercetarea rezultă dintr-o dublă privire şi dintr-o dublă experienţă: pe de-o parte, din dimensiunea practică şi din confruntarea cu realitatea anilor de tranziţie, iar pe de altă parte, din privirea analitică, din studii aplicate şi realizate cu acribie şi profesionalism de către grupul de cercetători. Nu comentez cartea – cu siguranţă, îşi vor spune cuvântul specialiştii în domeniile administrativ, economic, demografic, financiar -, remarc doar evenimentul în sine al facerii şi lansării ei, care îmi  apare relevant şi de bun augur.
Un amfiteatru plin de studenţi, cadre didactice universitare şi preuniversitare, foşti şi actuali politicieni, primari şi personal din administraţia publică – spune mult despre interesul arătat temei, despre dinamismul şi emulaţia pe care Centrul Universitar de Nord le evidenţiază mai recent ca stil de lucru al instituţiei. Moderator a fost chiar tânărul prodecan, universitarul dr. Petrică Pop Sitar. Şi mai relevă ceva evenimentul: personalitatea şi charisma celui aflat în fruntea echipei de cercetare, conferenţiarul Cris­tian Anghel. Vie, dinamică, receptivă, nu oboseşte, nu se resemnează, ci se edifică necontenit pe sine în funcţie de etapele traversate, fie ele blocaje sau oportunităţi. Personalitatea învaţă mereu, se nutreşte din experienţele pe care le întâmpină, dar, la rândul ei, are mereu ceva de oferit lumii. Lansată la Academia Română, la Universitatea din Oradea, la Zalău şi, probabil, şi în alte oraşe, cartea are deja un răsunet în ţară. Ea poate fi privită ca o provocare pentru o atitudine de viitor a cercetării şi a instituţiilor academice.
Când ne exasperează defazarea României faţă de Europa, când se vorbeşte de eşecul politicului, de criza morală, dar şi de noul val şi de liderii emergenţi, e reconfortant să vezi că instituţiile academice şi universitare îşi întorc faţa spre problemele societăţii. Ele sunt, cu siguranţă, cele care pot oferi soluţii practice la probleme aparent insolubile, suportate îndelung cu resemnare şi fatalism. Departe de-a fi distante, închise în sine, deasupra contextelor, ori cufundate în demersuri exclusiv teoretice, Academia Română, institutele de cercetare, Centrul Universitar de Nord, autorii înşişi, prin „România la Răscruce”, dau un semnal. Putem ieşi din fatalism, din aproximări şi resemnare, putem năzui la însănătoşirea socială şi morală îndelung aşteptată. (Terezia FILIP)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.