Arta tradiţională din Maramureş, în Islanda (I)

0
942

Cu puţin timp în urmă, un grup de maramureşeni au implementat o acţiune din proiectul cultural „MARAMUREŞ TEZAUR VIU”, în cadrul patrimoniului cultural european, privind promovarea diversităţii în cultură şi artă. Grantul este oferit de Norvegia, Islanda, Lichtenstein şi Guvernul României. Promotorul proiectului – A.N.T.R.E.C. (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural), filiala Maramureş -are următorii parteneri: Universitatea „Vasile Goldiş” din Baia Mare şi Universitatea din Akureyri (Islanda).

Vizita în Akureyri

Cea mai recentă acţiune din cadrul acestui proiect s-a desfăşurat în Islanda la AKUREYRI, unde un grup de artişti maramureşeni s-au deplasat la Universitatea din Akureyri, oraş în nordul Islandei, şi în spectacole au prezentat cultura noastră tradiţională. Prezenţa românilor în ţara nordică a coincis cu Festivalul de la Akureyri, ziua de atestare documentară a oraşului. Grupul a fost format din zece artişti, care sub îndrumarea profesorului Andrei Dragoş au pregătit cinci suite de dansuri, trei româneşti, un dans maghiar şi un dans ţigănesc. Între suite, au fost intercalate cîntece populare interpretate de Andrei Dragoş şi Tudor Berlingher.

Insula gheţii şi a focului

Îmbarcaţi într-un autocar, ne-am deplasat la aeroportul Franz List din Budapesta, unde la ora 8 am decolat spre Berlin, am făcut o scurtă escală zburînd spre Islanda, aterizînd pe aeroportul Keflavik, la o distanţă de 40 de km de Reykjavik, cea mai nordică capitală europeană, la ora 16 a Islandei (19, ora României). Am închiriat două microbuze pentru a avea posibilitatea de deplasare pe teritoriul Islandei. A doua zi, consulul onorific al României din Islanda, domnul Jafet S. Olafsson, a oferit grupului nostru o recepţie, unde ne-am întîlnit cu românii trăitori în capitala Islandei, care s-au bucurat de întîlnirea cu arta tradiţională din Maramureş.
Islanda este o ţară insulară aşezată între Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, foarte aproape de Cercul Polar, cu o populaţie de 329.000 de locuitori şi o suprafaţă de 103.000 km pătraţi; capitala este oraşul Reykjavik, unde trăiesc două treimi din populaţia ţării. Islanda este populată din anul 874, cînd norvegianul Ingolfur Arnarson a debarcat pe insulă. În perioada 1262-1844, Islanda a fost condusă de Norvegia şi Danemarca, urmînd o perioadă de mişcări pentru independenţă, care a fost dobândită în 1918, cînd Islanda devine regat, iar din 1944 republică. Din 30 mai 1939, Islanda devine membru N.A.T.O.

Catedrala din Akureyri

Geologic, Islanda se află aşezată pe cele două plăci tectonice din Atlantic, fapt ce îi conferă o activitate seismică puternică. Datorită poziţiei sale geografice, Islanda este cunoscută sub denumirea de „Insula gheţii şi a focului”. Rocile sunt bazaltice, în mare parte formate din lava vulcanilor, ultima erupţie avînd loc în 21 mai 2011, vulcanul Grimsvotn, iar penultima în 21 martie 2010, cînd vulcanul Eyjafjallajokull a erupt, cenuşa ajungînd pînă în Europa. Clima de coastă este subpolară oceanică, cu temperaturi mai ridicate pe coasta de sud, cel mai rece fiind în partea centrală a ţării, datorită altitudinii. Vegetaţia este săracă, aproximativ trei pătrimi din suprafaţa ţării este stearpă de vegetaţie, care este reprezentată de ierburi; cel mai comun copac este mesteacănul nordic (Betula pubescens), prezenţi fiind şi ienuperii (Juniperus communis) şi sălciile. Inălţimea copacilor este foarte mică; în Islanda este o anecdotă: Ce faci dacă te rătăceşti într-o pădure islandeză?… Răspuns: Te ridici în picioare.

Energie din surse regenerabile

Animalele sălbatice sunt: vulpea polară, ursul alb, reni, balene, foci şi o mare diversitate de peşte, cele domestice sunt: oile irlandeze, calul, caprele. Transportul de mărfuri se face în general pe apă, populaţia trăind în comunităţi aşezate pe malurile insulei, în Islanda o maşină revine la un locuitor şi jumătate, iar şoseaua este în jurul insulei, legînd toate zonele locuite. Energia utilizată este produsă din surse regenerabile, căldura din apa geotermală captată şi energia hidraulică. Cultura ţării s-a fondat pe moştenirea scandinavă a naţiunii, muzica este strîns legată de moştenirea nordică, iar cea tradiţională este bogată în balade, poeme epice a capella şi cîntece religioase. Bucătăria şi preparatele se bazează pe produse din peşte, carne de miel şi cal, produse lactate, se bea ceai şi cafea, iar produsul alcoolic specific se numeşte Brennivin, produs preparat din cartofi şi aromat cu chimin sau angelică.

Catedrala lutherană din Reykjavik
Catedrala lutherană din Reykjavik

Oraş atestat documentar din 1562

Am vizitat Hallgrimskirja (Catedrala luterană), cea mai mare biserică din Islanda, ridicată între anii 1945 şi 1986, după planurile arhitectului Guojon Samuelsson, care s-a străduit să creeze un stil arhitectonic islandez, folosind motive stilistice naţionale şi bazaltul. Turnul înalt de 73 de metri are aspectul unei salve de lavă sau a unei erupţii de gheizer. Exteriorul are stil futurist, iar interiorul este clasic, lipsit de podoabe, cu tavanul nervurat. În 1992, a fost instalată o orgă uriaşă cu 72 de registre, 5.275 de tuburi, cîntărind 25 de tone, construită de Johannes Klais din Berlin. Catedrala deţine exemplarul primei Biblii din Islanda, tipărită la Holar, în 1584, şi este un centru cultural care găzduieşte expoziţii, concerte. În faţa catedralei, se găseşte statuia lui Leifur Eriksson (980-1020), fiul lui Eric cel Roşu, considerat primul european care a ajuns în America de Nord, cu 500 de ani înainte de Columb. Statuia a fost donată de Guvernul american în 1930, la sărbătorirea a 1000 de ani de existenţă a Islandei. După vizită, ne-am îmbarcat în microbuze şi am pornit spre Akureyri, capitala nordică a Islandei, oraş aşezat la capătul Eyjafjordului, situat la 40 km de Cercul Polar. Oraşul este atestat documentar din 1562 şi locuit fără întrerupere din 1778.

Întâlnirea cu partenerii de proiect

La ora 18, am avut întîlnirea cu partenerii noştri din proiect, la Universitate. După discursurile oficiale rostite de reprezentanţii Universităţii din Akureyri, de Vasile Berlinger de la Universitatea „Vasile Goldiş” din Baia Mare, de Livia Sima, coordonatoarea proiectului şi reprezentanta A.N.T.R.E.C Maramureş, şi de Rodica Pop, expert muzeograf, am fost serviţi cu produse tradiţionale din bucătăria islandeză, predominînd preparate din carne de miel, peşte şi cal, iar la desert, delicioase minciunele.

Dans din Chioar
Dans din Chioar

Akureyrii este un centru comercial de servicii şi cultural şi un centru turistic. Simbolul oraşului este Akureyrarkirkja, catedrala luterană construită după proiectele lui Guojon Samuelsson, sfinţită în 1940. De admirat în catedrală este vitraliul central din altar, adus de la catedrala din Coventry, distrusă în al Doilea Război Mondial. Basoreliefurile sunt realizate de Asmundur Sveinsson, în catedrală găsindu-se tabloul scriitorului Matthias Jochumsson, autorul textului imnului Islandei. În Akureyri se mai poate vizita Muzeul municipal de artă, Muzeul de istorie naturală, Muzeul ordinului Bunilor Templieri, Grădina botanică, cea mai nordică din lume, cu o suprafaţă de 3,6 ha, cu peste 6.000 de specii de plante. (Va urma)

Andrei DRAGOŞ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.