Lectura. Portret de grup la Săliştea de Sus

0
501

Profesorul Simion Iuga este în ultima vreme în centrul unei fotografii în care regăsim academicieni, cercetători, istorici, profesori, scriitori. Portretul de grup cu Simion Iuga se realizează în luna august, în preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. De cinci ani încoace, profesorul Iuga îngrijeşte o carte de căpătâi pentru ceea ce se numeşte „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2015). Este rodul Simpozionului naţional de la Săliştea de Sus. În textul de faţă mă refer la volumul 5, în care sunt cuprinse, ca dovezi de durată, comunicările susţinute la Săliştea de Sus în luna august a anului trecut. Rolul meu este să vă consemnez numele şi tema. Încep cu universul ştiinţei girat de academicianul Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, o prezenţă consecventă în oraşul de pe Valea Izei, scrie despre moştenirea culturală lăsată de Mihai Eminescu. Despre poetul naţional şi unificator de conştiinţă naţională. Academicienii Petre T. Frangopol şi Mihai Bălănescu, membri de onoare ai Academiei Române, ne aduc în atenţie colaborarea dintre Horia Hulubei şi savanta franceză Yvette Cauchois. Dorinţa testamentară a savantei a fost îndeplinită, fiind înhumată la Mănăstirea Bârsana. Dr. Vasile Iuga, cu contribuţii esenţiale la dezbaterea antreprenoriatului în România, precum şi pentru rolul deosebit jucat de profesionalizarea funcţiei auditului financiar, pune întrebarea într-un substanţial articol: Statul bunăstării încotro? Unul dintre fiii străluciţi ai locului avea câteva răspunsuri extrem de incitante. Apoi cercetătorul Dumitru Loşonti face câteva observaţii în legătură cu numele de familie româneşti, cu referire specială la numele din Maramureş. Universitarul timişorean Vasile Frăţilă, cu prezenţe la mari universităţi europene, face câteva note de toponimie maramureşeană. Tânăra profesoară Adelina Emilia Mihali publică un fragment din apreciata lucrare despre nume topice referitoare la floră (Valea Superioară a Vişeului).
Academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, cu o operă întinsă şi profundă, semnează un incitant articol despre cinstirea sufletului românesc. Ne convinge că oricum ne-am imagina sufletul nostru, ca spirit sau ca duh, el este legat de locurile acestea. Universitarul clujean Daniel David, cu stagii universitare în America, este un nume la modă, fiind autorul volumului comentat, „Psihologia poporului român”, din care publică un fragment în cartea coordonată de Simion Iuga. Universitarul băimărean Nicolae Iuga, născut în Săliştea de Sus, dăruieşte cititorilor un text în limba franceză, cu titlul „La theorie des effets pervers”. Iulia Grad, doctor în filosofie, cu o teză despre Martin Buber, publică articolul „Perspective etice asupra comunicării mediate de tehnologie”. Profesorul şi etnologul Mihai Dăncuş este autorul unui articol temeinic documentat despre atestări maramureşene privind martiriul Brâncovenilor. Cine este interesat de frontierele române din punctul de vedere al unui arheolog european de astăzi intra în dialog cu ideile lui Eduard Marius Nemeth, arheolog expert. Tânărul Bogdan Alexandru Petrovai, doctor în litere, face o minuţioasă analiză a unui text mai puţin cunoscut: „Le Maramureş”, de Alexandru Filipaşcu. Un alt săliştean de vază în cultura maramureşeană (şi nu numai), Ion Bogdan (Dumitru Iuga), se ocupă cu cercetarea şi valorificarea patrimoniului nupţial maramureşean în contextul globalizării. De numele Corneliei şi al lui Dinu Săvescu se leagă restaurarea bisericii de lemn Bâleni din Săliştea de Sus. Punând la îndemâna noastră cheia în care poate fi citită pictura interioară a bisericilor de lemn. Profesoara Emilia Măţan Dragoste comentează o icoană de hram de la Biserica Nistoreştilor din Săliştea de Sus. Istoricul Ilie Gherheş, un expert al detaliului aparent în istorie, scrie despre maramureşenii din dreapta Tisei în componenţa statului român. O teză care ne priveşte pe toţi. O prezenţă constantă la colocvii este profesoara Maria Roşan (Meze) care, în volum, semnează articolul „Reuniunea femeilor române maramureşene în perioada interbelică”. Intelectualii aşezării, Anuţa Viorica Dunca, Simion Iuga şi Dumitru Chiş, abordează cu probitatea cercetătorului elemente de istorie locală. Profesorul Ion Petrovai îi face un portret semnificativ unei figuri emblematice a vremii, dascălului de vocaţie şi românului curajos Petru Bilţiu, alias Dăncuş de Ieud. Profesoara Măricuţa Petrovai scrie despre energia intelectuală a lui Ion Zubaşcu. Iar poetul Gavril Ciuban despre profesorul şi scriitorul Marian Nicolae Tomi. Volumul se încheie cu două interviuri al căror autor este cel care scrie aceste rânduri. Unul cu etnologul Ioan Godea („Maramureşul are multe înţelepciuni, prea uşor le trecem cu vederea”), iar altul cu dr. Vasile Iuga, un intelectual de mare forţă actuală, care crede că: „Important este ca România să nu rămână o eternă speranţă”. Dr. Adrian Rezeanu, de la Institutul de Lingvistică, care prefaţează volumul, a sesizat atenţia deosebită acordată reînvierii realităţii Maramureşului istoric pe baza cercetărilor documentare de astăzi şi includerii acestora în contextul fluxului istoric naţional.
Portretul de grup de la Săliştea de Sus, desenat de Simion Iuga, este o investiţie intelectuală pentru cei ce vin. Primăriei şi primarului Ştefan Iuga, mulţumiri. Ştiu să pună preţ pe cultură!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.