Apariţii editoriale. Pamfil Bilţiu, “Studii de etnologie românească”, volumul IV

0
697

Sub acest titlu a apărut recent la Editura Eurotip, în condiţii grafice ireproşabile (director Pamfil Godja), o selecţie a celor mai importante studii realizate de autor în ultima vreme, unele publicate în revistele de specialitate, altele inedite.
În lucrarea structurată în patru capitole, autorul rezervă cel mai întins spaţiu obiceiurilor investigate în spaţii geografice deloc sau foarte puţin cercetate, unele aparţinând judeţului Maramureş, altele fiind din alte zone etnografice ale ţării, precum „Udatul nevestelor la Hodac”, „Stâlpi şi stele funerare de pe valea Gurghiului, judeţul Mureş” sau „Ceremonialul funebru în Vrancea”, ori „Meşterul pietrar Ioan D. Baba” din Ciuta, judeţul Buzău. Studiile sunt rezultatul cercetărilor directe pe teren ale autorului.
Studii de mare întindere, inserate de autor în volum, sunt rezervate obiceiurilor de familie: „Obiceiuri de naştere în zona Chioar”, „Obiceiuri de naştere din Ţara Lăpuşului”, „Ceremonialul funerar în zona Chioar”, „Ceremonialul nunţii în zona etnografică Chioar”. Nu lipsesc studiile rezervate păstoritului, ocupaţie milenară în spaţiul nord-transilvănean: „Obiceiuri  şi practici ritualico-magice la constituirea şi desfacerea turmelor”. Capătă impotanţă deosebită studiile „Focurile rituale în cultura populară maramureşeană”, „Anul Nou sau perfecţiunea începuturilor în cultura populară maramureşeană şi românească”.
La capitolul: “Studii şi cercetări de sinteză”, autorul acordă spaţiul cuvenit unor studii care sau bucurat de mare interes în publicaţiile în care au apărut: „Pedepse şi sancţiuni tradiţionale în etnologia românească şi maramureşeană”, „Elemente cosmogonice de mare vechime în cultura populară maramureşeană”, „Folclor şi istorie”, precum şi „Motive de mare vechime în colindele maramureşene şi româneşti”.
Un capitol consistent este intitulat: “Valori şi valenţe ale magiei populare”,  magia fiind o pasiune constantă a autorului. Capătă importanţă studiile „Magia dragostei în Ţara Chioarului”, „Desfăcutul de făcătură în Maramureş”.
În cuprinsul volumului autorul rezervă spaţiul cuvenit studiilor de artă populară, domeniu tot mai puţin cercetat astăzi, o altă pasiune constantă a autorului. Prin ineditul lor suscită interes studiile: „Tipuri şi modele de cruci închise în cerc din arta populară românească şi maramureşeană”, “Băiţa de sub Codru – un vechi centru de prelucrare artistică a lemnului din judeţul Maramureş”.
Volumul se încheie cu două contribuţii la istoria etnologiei româneşti: „Ion Muşlea şi cercetările sale etnologice pe valea Gurghiului”, precum şi „Colecţia de folclor în manuscris a Augustei Gavriş din Chelinţa”. Interesul volumului este potenţat de ilustraţia bogată, precum şi de materialul inedit, rezultat din cercetările directe ale autorului pe teren.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.