Pe un bulgăre de sare, Slatina o ia la vale?

0
764

În urmă cu vreo 5-6 ani, în dreapta Tisei, un lac sărat din fostul oraş minier Slatina (Solotvino) a secat într-o noapte. Nu după mult timp, în aval, pe malul stâng al râului de frontieră,  în­tre Sighet şi Sarasău, a ţâşnit preţ de mai multe zile un jet de apă, înalt de 20-30 de metri!

Revenind la Slatina, în ultimii ani au început să apară gropi mari ca urmare surpărilor fostelor galerii şi mine de sare, care datează de vreo două sute de ani, dar care au fost închise în ultimul deceniu. Despre ce se mai petrece în oraşul înfrăţit cu Sighetul, povesteşte prof. Mihai Tocar, preşedintele ONG Speranţa (Nadia) din Slatina: ”În cei 6 ani de existenţă, am derulat 4 proiecte transfrontaliere şi am deschis tot atâtea centre, în incinta Primăriei: Centrul de Informare, Conlucrare Transfrontalieră şi Aderare Europeană, Centrul Etnofolcloric, Centrul de Resurse Umane. Pe Proiectul Maramureş-Transcarpatia-Infotur,  s-a deschis Centrul de Informare Transfrontalieră şi Turistică. Toate centrele funcţionează. Asociaţia Speranţa are filiale şi în celelalte 6 aşezări româneşti din raioanele Teceu şi Rahău. Toate acţionează şi sprijină dezvoltarea localităţilor. Acum, lucrăm pentru descentralizare sau reforma alcătuirii puterii locale. mihai tocarSuntem şi membri în ONG-ul de pe lângă Administraţiile de Stat ale raionului Teceu şi regiunii Transcarpatia, alături de care elaborăm strategia de dezvoltare economică (iden­tificare surse şi resurse) şi infrastructură. Minele de sare sunt inundate. De 8 ani nu se mai lucrează în subteran.  Pensiile şi salariile sunt mici. Preţurile cresc. Locuri de muncă  disponibile nu sunt în zonă. Cei care vor să zorobească ceva se duc în alte ţări, inclusiv în Rusia. Numai că-i bai: am auzit că ruşii vor să-i scoată pe ucraineni din Federaţie, să nu mai putem lucra nici acolo! Din cei 2.000 de mineri din Slatina, mai lucrează aici doar 100. Pe teritoriul oraşului au apărut zeci de gropi carstice, cu un volum aproximativ de 6 milioane metri cubi plus alte goluri de 10 milioane mc., în curs de inundare! Avem şi o lucrare despre cum mai poate fi salvată localitatea noastră Slatina: doar cu sprijinul Europei. O doamnă care reprezintă Ungaria în  Parlamentul Europei a început să ne sprijine, întrucât aici, 30 de procente din populaţie sunt de etnie maghiară. Cred că ne va ajuta în acest sens  şi România. Deja prefectul de Maramureş, Anton Rohian, a fost de mai multe ori la noi, împreună cu preşedintele Camerei de Comerţ şi cu alţi specialişti, care ne-au sugerat să elaborăm un proiect transfrontalier Ucraina – România – Ungaria – Slovacia de monitorizare 2014-2020 şi un Proiect de audit ecologic pe Slatina, să ştim ce ne aşteaptă. Dacă apa care topeşte sarea din minele părăsite se va scurge la vale, poluează Tisa până la Dunăre, iar pământul nu va sta nici el locului. Pentru stăvilirea apei sunt necesare lucrări urgente, extrem de costisitoare. Autorităţile regionale au preconizat că 130 de locuinţe din Slatina şi împrejurimi vor fi afectate de alunecările şi surpările de teren. Pentru aceste familii s-au dat în folosinţă tot atâtea case, şcoală şi grădiniţă la Tereblea, localitate situată la vreo 50 de kilometri depărtare de Slatina. Doar 6 familii au acceptat strămutarea. Dintre acestea, 3 s-au întors la Slatina. Toate familiile ameninţate de instabilitatea terenului doresc construirea unui nou cartier acasă la ei, adică la Slatina sau în vecini, la Apşa sau Biserica Albă. Pământ sigur este destul, susţin ei. Ungaria are 3 consulate în Transcarpatia, iar România, nici unul! Până la Cernăuţi, unde îşi are sediul Consulatul General al României, sunt 250 de km. Demersuri s-au făcut nenumărate. În prezenţa miniştrilor de externe din Ucraina şi România s-a decis în primăvară deschiderea unui Consulat la Slatina, având în vedere şi preconizata redeschidere a PTF  (feroviar) Terestva-Câmpulung la Tisa şi Dilovoe-Valea Vişeului, plus deschiderea unui nou punct de trecere rutier între Biserica Albă (Bila Tserkva) – Sighetu Marmaţiei. În prezent avem deschis doar PTF Slatina – Sighet. În micul trafic  de frontieră sunt incluse 266 de localităţi din Transcarpatia, regiunea  vecină cu România prin  judeţele Satu Mare şi Maramureş. Permisele de trecere  în regim de mic trafic se eliberează tot la Cernăuţi, încă! În zile acestea ne pregătim de sărbătorirea Marii Uniri. La Slatina şi la Apşa de Jos se vor organiza manifestări dedicate Zilei Naţionale a României, vineri sau sâmbătă, iar pe 1 Decembrie, vom fi la Alba Iulia, pe urmele maramureşenilor noştri din dreapta Tisei, care au participat la înfăptuirea României Mari!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.