Evaziune la ceapă

0
534

Critica străzii şi a uliţei este acerbă, primarul, ministrul, parlamentarul, preşedintele, toţi politicienii sînt puşi la colţ. Se produce o confuzie, societatea oscilează periculos între majoritate şi minoritate şi logica ne spune că vor apărea discriminări şi nemulţumiri şi mai mari, pînă cînd majoritatea va reuşi să se formeze fără tăgadă şi să-şi consolideze punctul de vedere. Aceste derapaje ale statului de drept se produc din cauza noastră ca persoane, în interiorul fiecăruia fiind de căutat soluţia de aplanare a divergenţelor dintre diversele categorii şi subclase de cetăţeni. Nu ne putem aştepta ca România să se schimbe deodată cu Guvernul, dacă majoritatea cetăţenilor nu ne schimbăm!
Constatăm că se produce din ce în ce mai evident o ruptură între stat şi contribuabilii productivi, care sînt obligaţi să plătească mai mult de jumătate din veniturile pe care le obţin către bugetele publice. Dar de ce să facă acest sacrificiu, cînd prin evaziune fiscală abil camuflată reuşesc să obţină bani negri?! „Fuga de fisc” este o competiţie pe care evazioniştii o cîştigă mereu. Ministerul Finanţelor se laudă că a verificat (vezi ziarul de ieri) zece mari contribuabili. Este clar că nu-i pregătit în lupta cu evaziunea fiscală. Noul ministru al Finanţelor devine vulnerabil la viruşii economiei, firmele nu înregistrează şi nu declară veniturile, nu achită dările, angajează salariaţi la negru (chiar în centrul oraşului), decontează cheltuieli neeligibile.
Fiscul se plînge că volumul de muncă este mare, că sînt zeci de mii de tranzacţii disimulate sau artificiale ce trebuie verificate, iar contribuabilii sînt reticenţi, persoanele juridice şi persoanele fizice refuză colaborarea cu inspectorii de stat, sau măcar caută căi să obstrucţioneze verificările. Banul e ochiul dracului, pentru cîteva mii de euro judecătorul semnează orice sentinţă, manipulînd legea. Iar atunci cînd pică în plasă, fie şi din întîmplare, legea este însă blîndă cu infractorii „inteligenţi” şi aspră cu infracţiunile la persoană. Aşa se explică lipsa de frică a evazioniştilor fiscali, a corupţilor, pentru care însuşirea de foloase necuvenite este a doua natură. Omul corect se mulţumeşte cu puţin, face sacrificii, îşi vede de treaba sa la locul de muncă, el devine victimă a sistemului infractor. Speranţa noastră stă în noul Guvern, premierul Dacian Cioloş are şansa să fie intransigent şi să se ocupe împreună cu Guvernul temporar de punerea la punct a unui sistem european de control în ce priveşte evazioniştii fiscali. Apreciez că nu va reuşi, deoarece prea seamănă psihologic cu preşedintele, fiind lent în gîndire. Poate însă că paşii mai mici sînt mai siguri.
Politica nu se face cu idei preconcepute, cu reţete. Evoluţia fenomenelor are o diacronie ce trebuie urmărită cu consecvenţă. Va dura zeci de ani pînă cînd administraţia de stat va fi performantă, adică sistemul de impunere şi încasare a impozitelor şi taxelor va fi exact. Deocamdată, statul aprobă salarii mărite cu 25% pentru un milion de salariaţi publici, fără să ceară nimic în schimb. Prim-ministrul Dacian Cioloş este captiv în această turmă politică şi ne aşteaptă un an păgubos, în care evaziunea fiscală va creşte cu zece procente, iar corupţia va urca pe noi culmi ale injustiţiei. Domnul Dacian Cioloş are ocazia să arate că ceapa din Pericei, satul natal, nu este degerată!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.