Prin cenuşa partidelor politice

0
950

Apariţia şi dispariţia zecilor de partiduleţe, în primii ani ai democraţiei, au marcat copilăria pluripartitismului politic. În 1992, după „aerisirea” scenei politice, partidele rămase în competiţie şi-au construit o ideologie proprie şi liderii au avut o viziune asupra societăţii. Cu toate răutăţile din presa vremii, liderii nu au fost oameni rău intenţionaţi. Iliescu niciodată nu a promovat corupţia, carierismul politic şi capitalismul de cumetrie. I. Raţiu, R. Câmpeanu, P. Roman au trăit o vreme în străinătate şi au ştiut cum se construieşte democraţia funcţională. I. Diaconescu, C. Coposu şi M. Ionescu-Quintus, oameni în vîrstă şi caractere puternice, au avut experienţa democraţiei interbelice. La alegerile din 1996, prin participarea masivă la vot, electoratul a acceptat alternanţa la putere, acordînd credibilitate CDR-ului. A sperat că noua formaţiune va reuşi să realizeze marea schimbare şi nu va repeta greşelile guvernării Văcăroiu. Din păcate, guvernarea CDR-istă a eşuat, greşelile s-au repetat şi aşteptările cetăţenilor s-au risipit. Alegerile din 2000 au îngropat încrederea opiniei publice în partide şi politicieni. Votul a devenit negativ, interesul pentru politică a scăzut şi prezenţa la urne s-a redus în următoarele legislaţii. Cu toate deziluziile, în 2004, opinia publică şi-a pus speranţele în Băsescu, candidat la preşedinţie, autoproclamat războinic al luptei împotriva corupţiei. Isprăvile lui Băsescu şi ale clientelei politice din PDL, făcute în cei zece ani de guvernare au însemnat o nouă lovitură dată societăţii. Românii s-au convins că marele blestem al tuturor guvernărilor sînt alianţele politice făcute cu partide născute din mers, fără să se confrunte la alegeri cu electoratul. Ridicarea pragului electoral la 7% ar scoate definitiv din cursă partide gen „balama”: UNPR, PC, ALDE, MP sau UDMR, dispuse oricînd să trădeze şi să schimbe majorităţi parlamentare. După un sfert de secol, constatăm că partidele nu au dat societăţii politicieni de calitate şi nu au construit instituţii ale statului funcţionale şi dinamice. Pe bună dreptate, Parlamentul este asimilat ca o instituţie greoaie, ineficientă, un fel de stat în stat, incapabilă să elaboreze o legislaţie bine articulată. Despre parlamentari cuvinte de laudă nu sînt, iar cei maramureşeni nu fac excepţie. În mentalul individual, omul politic al zilelor noastre, situat la toate nivelurile, este perceput ca un individ corupt, arogant, pus pe căpătuială, slab pregătit profesional, imoral, traseist, mînat de propriile interese, incapabil de a lua decizii corecte şi eficiente. După ştiinţa mea, o formaţiune se poate autodefini ca partid, dacă are un program propriu, un număr considerabil de membri cu carnet de partid şi cotizaţia plătită la zi. Cetăţenii care votează o formaţiune politică nu înseamnă că sînt şi membri ai partidului respectiv. Nu înţeleg pe ce criterii se bazează Dragnea (PSD) şi Oprea (UNPR) cînd afirmă că în partidele pe care le conduc au zeci şi sute de mii de membri. După părerea mea, partidele noastre sînt găşti formate dintr-un număr de personaje care au beneficiat de funcţii şi slujbe după ce partidul a ajuns la putere. Lor li se adaugă din umbră clientela politică care-şi orientează opţiunile şi banii după cum bate vîntul la rezultatul alegerilor. Anul acesta este electoral şi deja în mediul politic se discută de alianţe, nimeni nu se gîndeşte la problemele concrete ale societăţii şi ale ţării. Sub presiunea străzii, partidele declară că vor să se reformeze şi să-şi recîştige credibilitatea. O vor face de ochii lumii. Cîtă vreme mediul politic oferă posturi călduţe contra cost, în aşa-numita clasă politică nimic nu se va schimba. De partide noi cu oameni şi obiceiuri vechi scena politică nu are nevoie. Cînd partidele actuale se vor reconstrui pe principii democratice şi vor coopta în rîndurile lor oameni integri, oneşti, disponibili să-şi pună competenţa şi priceperea în slujba societăţii, putem discuta despre reformarea mediului politic. Deocamdată, un astfel de partid rămîne o speranţă a generaţiilor următoare.
Prof. Vasile ILUŢ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.