Baia Mare accesează un credit pentru a fi implementate o serie de proiecte majore de dezvoltare

0
718

Primarul Cătălin Cherecheş a susţinut vineri, 8 ianuarie, o conferinţă de presă în care a prezentat proiectele de hotărâre care sunt incluse pe borderoul şedinţei Consiliului Local convocată pentru azi, 11 ianuarie. Şedinţa trebuia să aibă loc în data de 7 ianuarie, însă din lipsă de cvorum, mulţi consilieri nefiind în oraş, a fost reprogramată pentru astăzi.

Proiecte de dezvoltare majore vor fi implementate prin accesarea unui credit bancar

Pe ordinea de zi a şedinţei se află proiecte care privesc accesarea unui credit bancar pentru a putea fi demarate principalele proiecte care au fost înscrise în proiectul de candidatură a municipiului Baia Mare pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021. La acestea se mai adaugă proiecte de dezvoltare în zona de sport, respectiv preluarea în administrare a tuturor cimitirelor din Baia Mare de către autoritatea locală şi stabilirea unui regulament de funcţionare a acestora, cu un plan de tarifare unitar şi decent al serviciilor oferite.
Baia Mare se află deja pe lista scurtă şi are cele mai mari şanse să fie nominalizată Capitală Europeană a Culturii în 2021. Tocmai pentru a asigura acest deziderat, Administraţia Publică Locală doreşte să implementeze deja principalele proiecte înscrise în caietul de candidatură. Pentru acest lucru, pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Consiliului Local se află un proiect de hotărâre care prevede accesarea unui credit bancar în valoare de 100 de milioane de lei. Această sumă ar urma să fie cheltuită pentru achiziţionarea şi restaurarea integrală a clădirii istorice Minerul, restaurarea clădirii Minoriţilor, reabilitarea şi modernizarea Sălii Polivalente „Lascăr Pană”, astfel încât aceasta să poată găzdui şi evenimente culturale, reabilitarea şi modernizarea pistei de atletism şi a Ştrandului Municipal, obiectiv care se doreşte a fi transformat într-un complex acvatic cu funcţionalităţi atât în sezonul cald, cât şi în cel rece, achiziţionarea sediului Remin şi al Hotelului Maramureşul, care împreună cu actualul sediu al Primăriei vor de­servi Universitatea Baia Mare, achiziţionarea platformei Cuprom (unde va fi realizat un Parc Industrial pentru industrii creative), precum şi modernizarea infrastructurii rutiere din municipiul Baia Mare. Există posibilitatea ca după anul 2018, banii cheltuiţi pe aceste proiecte să fie recuperaţi din fonduri europene. Autoritatea locală viza să rezolve din start astfel finanţarea acestor proiecte majore, însă nu sunt momentan deschise linii de finanţare din fonduri europene.

Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare: „Majoritatea dintre aceste proiecte pot fi aplicate şi pe fonduri europene şi banii pot fi recuperaţi din fonduri europene după ce proiectele se aprobă. Aşadar, chestiunea este de a arăta astăzi că suntem foarte serioşi în a obţine nominalizarea pentru Capitală Europeană a Culturii. Mai sunt două lucruri pe care le-am introdus în lista de investiţii prioritare, reabilitarea Pieţei Revoluţiei şi reabilitarea clădirii istorice a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”. Aceasta este lista pentru ceea ce înseamnă finanţarea pe care dorim să o accesăm dintr-un credit bancar”.

Având un grad de îndatorare dintre cele mai mici din România, Baia Mare îşi permite să ia credit

Municipiul Baia Mare are unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din ţară, în scădere faţă de 2009, când administraţia Anghel înregistra peste 20% de procente. Mai mult, pentru 2016, când va fi accesat şi creditul, se preconizează un grad de numai 5%. Gradul de îndatorare al municipiilor se calculează conform prevederilor impuse de Ministerul Finanţelor şi este obligatoriu să fie raportat în fiecare an. Comparând cele 5% preconizate în 2016 cu anul 2009, de exemplu, când Baia Mare avea un grad de îndatorare de 20,5%, diferenţa este grăitoare. Cu atât mai mult cu cât în 2009, dar şi în anii dinainte, nu au fost implementate proiecte majore în oraşul nostru, spre deosebire de ultimii cinci ani, când, sub administraţia condusă de Cătălin Cherecheş, Baia Mare pur şi simplu a înflorit.
Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare: „În anul 2009, Cătălin Cherecheş nu era primar al municipiului Baia Mare. În 2009, municipiul Baia Mare avea un grad de îndatorare de 20,5% cu o prognoză în 2010 de 22,8%, în 2011 de 26,77% şi în 2012 de 28,56%. Continuând în 2013 cu 26%, în 2014 cu 25%, în 2015 cu 23% şi în 2016 cu 21%. Aceasta era prognoza administraţiei locale în anul 2009. Realitatea era sub semnătura ordonatorului principal de credite la acea vreme, Cris­tian Anghel, că municipiul Baia Mare avea un grad de îndatorare de 20,5% în 2009, urcând ca prognoză până la 28%.”

Prin măsuri coerente, administraţia Cherecheş a diminuat în ultimii ani gradul de îndatorare al oraşului

Imediat după ce a fost ales primar, Cătălin Cherecheş a început să capaciteze administraţia locală să reducă din credite, să atragă mai mulţi bani la bugetul local, diminuând astfel procentul gradului de îndatorare. De exemplu, dacă pentru anul 2012 era preconizat un grad de îndatorare de 28,56%, în realitate acest grad s-a ridicat doar la 12,38%.
Creditul care urmează să fie accesat nu va afecta gradul de îndatorare al oraşului
Potrivit primarului Cătălin Cherecheş, eventuala accesare a unui credit bancar în valoare de 100 de milioane de lei, valoarea  maximă pe care o poate obţine Administraţia Publică Locală, nu ar afecta gradul de îndatorare al municipiului. Mai departe, multe dintre proiectele care vor fi demarate prin banii obţinuţi din creditul bancar ar urma să aducă venituri pe viitor şi nu cheltuieli. „Raportat la un viitor credit pe care vrem să îl luăm şi raportat la calculele noi pe care le puteam face, astăzi, creditul nou cu rambursările pe care le-am făcut, gradul de îndatorare ajunge la 5,04%, în 2017 la 6,88%, în 2018 la 12,53%, în 2019, când e maxim, vârful este de 17%, în 2020 de 16% coborând şi ajungând în final la zero. Municipiul Baia Mare, în acest moment, este unul dintre municipiile cu cele mai mici grade de îndatorare din ţară”, a mai spus Cătălin Cherecheş. Cota maximă admisă de îndatorare a municipiilor este stabilită la 30%. În România, multe oraşe importante, precum Cluj, Oradea, Timişoara sau Braşov, au atins deja această cotă, pe când Baia Mare se află la polul opus, cu puţin peste 10%.

Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare: „Am devenit primar al municipiului Baia Mare în 2011 şi am început să mişcăm lucrurile. Să plătim din credite, să facem în aşa fel încât să aducem la bugetul local mai mulţi bani şi în 2012 aveam o datorie de 12,38% şi nu de 28,56% cum prognozase vechea administraţie. Am mers mai departe şi am luat un credit de 100 de milioane de lei pentru prefinanţare şi cofinanţare de fonduri europene, bani care urma să ni se returneze de la Ministerul Dezvoltării. Astăzi avem 200 de miliarde de lei vechi de recuperat de la Ministerul Dezvoltării şi banii aceştia vor fi din nou întorşi în investiţiile din oraş. Am accesat acest credit şi în 2014 aveam un grad de îndatorare de 12,24%, urcând cu aproximativ 2% gradul de îndatorare faţă de prognoza de 10%, cât aveam noi în 2012”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.