S-au împlinit 26 de ani de cînd Alexandru Perţa-Cuza a confecţionat prima troiţă

0
1434

Vineri, 15 ianuarie 2016, cînd am sărbătorit Ziua Culturii Române, am stat de vorbă cu Alexandru Perţa-Cuza, meşter popular, sculptor în lemn, artist ce a deschis cu lucrările sale o portiţă spre lume.
Iată ce ne-a spus domnia sa: „Este nevoie de timp ca să fac o troiţă, de la adusul lemnului din pădure, tăiatul, lucratul cu dalta şi securea. Se împlinesc în aceste zile (14 ianuarie n.n.) 26 de ani, de cînd am meşterit prima mea troiţă, pe care am dus-o la Chişinău, Republica Moldova, şi am înălţat-o în memoria geniului poeziei româneşti Mihai Eminescu. În Republica Moldova am dus încă 20 de troiţe, printre care şi una în memoria Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici. Caut să răspund, în felul meu, unor necesităţi încă neîmplinite ale artelor locale. Realizez lucrări care mă disting şi care ar putea completa un spaţiu spiritual pe care-l consider al meu. Am organizat prima mea expoziţie personală, cu un număr de 54 de lucrări, în romburi şi basorelief, în noiembrie 1976. Am obţinut Locul I pe ţară, la Bucureşti, cu lucrarea „Sărbătoarea minerilor”. Apoi, tot Locul I, cu „Înţelepţii”, Locul II, cu „Marea Unire” şi din nou Locul I, cu „Pictori în documentare”. Am participat la tabere de profil, în anul 1979, la Izvoarele – Baia Mare, apoi la Petroşani în 1980, Săcel-Gorj. La Salonul artelor din Bucureşti am obţinut Locul II cu „Nunta lăpuşeană”. După prima mea troiţă, am dăltuit şi şlefuit troiţe în multe judeţe ale ţării. Am confecţionat lingurare, linguri de lemn, statuete, figuri, figurine, icoane, rame, fuse, mese şi scaune sculptate, portrete, basoreliefuri, pecetare, solniţe, cruci şi cruciuliţe, vitrine de lemn sculptat. Sculptura este o modalitate de a cunoaşte omul, este un drum către frumos, dar şi o dovadă de patriotism. Pentru românii din afara graniţelor, am dus troiţe în Basarabia, Transcarpatia, Uzin – Serbia, Belgia, Franţa, Italia, iar în anul 1994, cu aprobarea Guvernului Ungariei, am dus o troiţă în memoria celor 149 de ostaşi români căzuţi la Budapesta. În anul 1990, 220 de oameni din Ţara Lăpuşului am fost în Timişoara şi i-am comemorat pe eroii Revoluţiei. Acolo, eu am muncit efectiv timp de 4 luni şi am confecţionat o troiţă de recunoştinţă, aşezată în faţa Catedralei Mitropolitane”.
De 57 de ani, Alexandru Perţa-Cuza dăltuieşte în lemn. Este susţinut de familia sa, soţia Aurica şi fiicele Adriana şi Cristina, dar ucenic adevărat îi este Alex Perţa-Cuza, nepotul său, fiul Adrianei, care are vîrsta de 13 ani. Ajuns la vîrsta odihnei, Alexandru Perţa-Cuza munceşte în continuare şi creează obiecte ce aduc bucurie în casele oamenilor şi în spaţiul public.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.