Carte despre Porolissum (Zalău)

0
508

Volumul semnat de Coriolan Horaţiu Opreanu şi Vlad şi Andrei Lăzăreanu are titlul „Un târg roman de graniţă descoperit la Porolissum analizat prin prisma descoperirilor monetare”. Este o lucrare ştiinţifică în limba engleză ce pune în circuitul internaţional al cunoaşterii arheologice o recentă descoperire de la Porolissum. Deşi nu au fost descoperite construcţii de piatră monumentale, doar urmele unor structuri modeste de lemn, arheologii au găsit 1.000 de obiecte şi fragmente ceramice, folosind staţii topografice digitale, detectoare de metale, drone. În lucrare sunt studiate cele 129 de monede romane descoperite, ce reprezintă 10% din totalul monedelor găsite la Porolissum. Majoritatea sunt monede de argint, numite în antichitate denari. Locul cercetat se află în apropiere de drumul roman şi de staţia vamală romană de la Porolissum. Dar cum au fost oare pierdute atâtea monede şi obiecte într-o zonă deschisă, fără construcţii? Urmele stâlpilor de lemn şi gropile descoperite au sugerat că ele sunt resturile unor structuri temporare, tarabe, copertine pentru adăpostirea mărfurilor. Că în acest loc s-a circulat intens este dovedit de cele câteva sute de ţinte căzute din sandalele romane. Arheologii au interpretat această situaţie ca locul unde se ţinea un târg periodic şi unde se făceau tranzacţii comerciale. Dar de ce era acest loc de târg în afara complexului militar şi dincolo de clădirea vămii? De mare folos pentru răspunsul la această întrebare a fost descoperirea unor fragmente de chihlimbar. Chihlimbarul era căutat în Imperiul Roman, dar trebuia adus din nord, de la Marea Baltică. Analiza bulgărilor de chihlimbar găsiţi la Porolissum a arătat că provine de la Marea Baltică. El era vândut în târgul identificat. Cei care-l aduceau erau barbarii ce locuiau în apropierea frontierei Daciei romane. S-au găsit şi 40 de accesorii de îmbrăcăminte, din portul barbar. Dovada comerţului cu barbarii este documentată şi de monedele de argint, dar cu miez de bronz, o practică folosită chiar de autorităţile romane pentru plata trupelor de pe frontieră, în momente de criză economică.  La Porolissum s-a găsit şi o monedă cu miez de cupru şi argint, învelită în foiţă de aur. Legenda monedei lui Hadrian este a unei monede ce s-a emis în argint. Aşadar, un atelier clandestin de la Porolissum încerca să-i păcălească pe barbari, îmbrăcând un miez în foiţă de aur şi prezentând moneda ca una de aur, deci mult mai valoroasă. Doar barbarii nefamiliarizaţi cu toate emisiunile romane puteau fi astfel înşelaţi într-un târg de frontieră.
Barbarii ce veneau să vândă vite sau chiar sclavi şi să cumpere produse manufacturate şi grâne de la Porolissum foloseau în această împrejurare moneda romană, chiar dacă în lumea lor, piaţa funcţiona pe principiul marfă contra marfă. Cei care veneau la Porolissum periodic, pentru schimburi cu romanii, ajungeau dintr-o arie cu raza de 10-15 km, distanţă ce permitea reîntoarcerea acasă în aceeaşi zi.
Târgul roman recent identificat este o descoperire arheologică unică. Aceste târguri, folosite de romani ca instrumente de control şi supraveghere a populaţiilor de dincolo de frontieră, sunt menţionate de autorul antic Cassius Dio, dar până acum nu au fost identificate în teren. Fiind dincolo de vama romană, aici se desfăşura un comerţ asemănător cu ceea ce astăzi numim „tax free”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.