Dublă lansare de carte etnologică

0
473

Etnologul Pamfil Bilţiu a lansat vineri, 29 ianuarie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, două volume de cercetare etnologică. Prima carte, „Studii de etnologie românească – volumul IV”, include mai multe capitole: artă populară, folclor, istorie a etnologiei, etnografie. Celălalt volum, „Gheorghe Dăncuş”, aduce în prim-plan figura unei personalităţi culturale maramureşene, cel care „a salvat muzeul de etnografie”, făcând din instituţia muzeală una de mândrie naţională.
Volumul IV din cartea „Studii de etnologie românească” include mai multe articole rezultate în urma intensei activităţi de cercetare etnologică, întreprinsă de Pamfil Bilţiu. Etnologul consideră că, de foarte mare interes, este capitolul dedicat „folclorului şi istoriei”. „Avem un capitol «Folclor şi istorie», care are un interes foarte mare, deoarece este folclorul anticomunist şi anticolectivizare. Aici se reflectă modul în care ţăranul face haz de necaz. Ţărănimea era cea mai umilă clasa. Veţi vedea acolo, câteva reacţii. De exemplu, «Tu Mării şi hăi Mării, dacă-i mere mai ‘nainte, fă-i loc şi la preşedinte, dar şi la ceia de la sfat că tat huc ne-o comasat. Ne-o luat 30 de hectare, ne-o dat 20 de arii. Şi în grajd în loc de văcuţă, e o biată de căpruţă, dar şi aia, cam micuţă». Ţăranul are umor şi face haz de necaz. Foarte interesant e episodul dramatic al concentrării fetelor din Ţara Lăpuşului, la muncă forţată în Germania, ca să suplinească forţa de muncă ruinată de plecarea bărbaţilor pe front. Multe fete n-au mai venit înapoi, altele au venit batjocorite”, relatează etnologul Pamfil Biltiu. Cea de-a doua carte este dedicată lui Gheorghe Dăncuş, „o personalitate, care aparent pare mai minoră. A apărat păturile de jos, între cele două războaie mondiale, în Sighet, prin presă. Arma lui a fost scrisul. În timpul horthyştilor, a fost cel mai dârz apărător al românilor din Ardeal, motiv pentru care a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare. A fost purtat în lanţuri, prin Cluj şi pus să zică: Cine-a face ca mine, a păţi la fel. Este şi salvatorul Muzeului Etnografic, a fost director al muzeului, făcând din muzeu o mândrie naţională. A înfiinţat muzeul literar Emil Isac”, a adăugat Pamfil Bilţiu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.