Forumul agricultorilor maramureşeni

0
574

Vineri, 29 ianuarie 2016, sala de şedinţe de la Prefectura Maramureş a fost plină de agricultori (circa 300), veniţi din tot judeţul, la întîlnirea organizată de Federaţia APA Transilvania (Claudiu Frânc) şi de Asociaţia Producătorilor Tradiţionali (Ioan Tătăran), cu ajutorul prefectului Anton Rohian. Motoul acţiunii a fost: Spre mai binele ţăranului şi al ţării!
Profesorul universitar Ilie Cornoiu a vorbit despre porcul de rasă Mangaliţa, crescut în semilibertate, hrănit cu jir, ghindă, furaje verzi (iarbă) şi cereale boabe. Calitatea cărnii este superioară, fapt dovedit prin analizele biochimice şi prin degustare. Porcul Mangaliţa se îngraşă într-un an şi jumătate şi ajunge la greutatea de 140 kg. Carnea conţine vitamine şi acizi graşi nesaturaţi în cantităţi similare cu carnea de somon. Rasele de porc rustice şi varietăţile rasei Mangaliţa se pretează la creşterea în sistem ţărănesc, cu trei şoproane, pentru scroafe, tineret (15-63 kg) şi porci la îngrăşat (63-140 kg).
Directorul general Viorel Morărescu de la Ministerul Agriculturii (Direcţia Industrie Alimentară) a spus că alimentele tradiţionale fac diferenţa prin calitate de cele obţinute prin sistemul convenţional.
Claudiu Frînc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, a grăit că piaţa laptelui se află în criză, preţul laptelui crud este de 0,40 lei/litru pentru ţărani şi ajunge la 1,40 lei/litru pentru marile ferme, iar preţul plătit de abatoare pentru carnea de bovină a scăzut pentru vacile reformate la 2 lei/kg în viu.  Totuşi, crescătorii de vaci pot fi mulţumiţi, pentru că cei cu mai mult de zece capete de lapte sau carne primesc 250-300 euro/cap de vacă/an. În Franţa, 80 euro/cap/an. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este predictibil, fermierul ştie azi ce sume va primi pe teren şi animale pînă în 2020. Din Maramureş, puţini fermieri au peste zece capete, pentru a fi eligibili la plata complementară.
Sorin Radu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a anunţat că Legea cooperativelor se află în schimbare. Va fi modificat Ordinul 619 privind eligibilitatea pentru schemele de sprijin financiar, fiind în lucru şi un act normativ pentru a perfecţiona instrumentele de creditare agricolă şi garantare a creditelor.
Avram Fiţiu, profesor universitar din Cluj, a informat sala că Programul de reconversie pomicolă îi avantajează pe fermierii care vor să înfiinţeze livezi mari, de peste o sută de hectare. Cei care vor să înfiinţeze plantaţii pomicole mici, de 2-5 ha, nu au şanse să ajungă la bani. Livezile ecologice, de asemenea, sînt depunctate, primesc 7 puncte, faţă de cele intensive, care primesc 15 puncte şi au şanse mari să fie finanţate. Proiectele integrate nu sînt finanţate cu prioritate, ci cele pe orizontală. Scopul este ca materialul de plantat să fie adus din Occident, aşa cum s-a întîmplat la reconversia viticolă, susţine profesorul universitar Avram Fiţiu. Ghidurile solicitantului trebuie urgent modificate, pentru a încuraja livezile ecologice, tradiţionale, mici (2-10 ha). România importă 70% din alimentele procesate. Plăţile finale (banii pe 2015 pentru fermieri) vor fi făcute,  cel mai tîrziu în lunile aprilie sau mai 2016. În martie 2016, probabil vor începe depunerile de cereri pentru subvenţiile agricole APIA pe 2016. Întîrzierea se datorează unei „aplicaţii IT păcătoase”.
Dr. Laszlo Nagy Csutak, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, i-a informat pe fermieri că este de acord cu sistemul de creştere a porcilor în semilibertate, dar cu anumite condiţii, avînd în vedere pericolul de pestă porcină clasică şi pestă porcină africană.
O firmă de inputuri agricole (pesticide) şi o bancă nouă, cu sediul central în Baia Mare şi capital românesc, şi-au prezentat ofertele.
Organizatorii au acordat diplome de onoare pentru îndelungata activitate în serviciul agriculturii maramureşene inginerilor agricoli Anton Pop, Virgil Grobei şi Vasile Haranguş, care au muncit o viaţă în agricultură, la Staţiunea pomicolă Dura, la Trustul de Mecanizare a Agriculturii şi la IAS.
Cei 300 de agricultorii, activi sau la pensie, au participat în final la o agapă, care s-a prelungit pînă seara. Au fost prezenţi foarte mulţi ingineri agronomi, horticoli şi zootehnişti, au fost medici veterinari, ingineri şi maiştri mecanici agricoli, operatori însămînţători, contabili. Va fi ediţia a II-a, în 2017 – anunţul va fi făcut tot prin Graiul Maramureşului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.