Basarabia la răscruce

0
596

O întrebare: de ce analişti politici, jurnalişti, de politicieni nici nu mai vorbesc, se feresc în ultima vreme să numească teritoriul de dincolo de Prut Basarabia? Cum s-a numit din 1492, cum spune un recent document scos la lumină. Basarabia este în conştiinţa noastră expresia care denumeşte durerea unei ţări. Tragedia unor români despre care parcă s-ar vrea să nu se mai vorbească. O să-mi spuneţi că acum se numeşte Republica Moldova. Tot mai mulţi comentatori socotesc că Republica Moldova nu ar fi trebuit să existe. Este un stat artificial apărut pe ruinele Uniunii Sovietice care, iată, nu poate să prindă cheag, nu are un proiect strategic, nu are suficiente resurse pentru a se conduce autonom. Parcă anume a fost creat pentru a fi mereu sprijinită pentru a depinde cînd de o parte, cînd de alta. Au apărut suficiente cărţi care lămuresc destinul acestui teritoriu (avizată şi adusă la zi este „O istorie a Basarabiei”, apărută anul trecut la Chişinău). După obţinerea independenţei în 1991 s-au formulat cel puţin trei variante pentru a se afirma ca stat. Cei care au înclinat spre ruşi nu au reuşit să pună ţara pe roate. Opţiunea neutră este imposibilă în această lume. Voinţa spre Europa a fost serios uzurpată, mai ales în ultima vreme. Acum Basarabia este la răscruce! Cred că este timpul cel mai încercat pentru Basarabia de cînd a devenit Republica Moldova. Este o mare încercare. Partidele politice şi-au pierdut încrederea. Este un gol de putere. De care profită pe faţă Federaţia Rusă. Se aşteaptă apariţia unor partide noi, mai curate, mai ofensive ca expresie. Pînă atunci se lucrează vîrtos. Am văzut-o pe doamna Maia Sandu, care a fost propusă premier, suficient de timidă, cu orizont îndepărtat. Pînă partidul ei va avea electorat va trece multă apă pe Prut. Sărăcia cu capitala la Chişinău strigă. Mai nou nu se mai aude nici la Bruxelles, Moscova are alte instrumente, mai consecvente. Şi mai vizibile. Venirea noului premier moldovean (vedeţi, respect diplomaţia!) pentru a discuta la Bucureşti împrumutul promis are expresia disperării. Şi faptul că noul guvern a depus jurămîntul în taină, la lumina lanternei, spune multe despre starea de fapt din Basarabia.
Teritoriul de dincolo de Prut are nevoie de ajutor masiv, economic şi umanitar direct populaţiei care suferă, evitînd capcanele corupte ale administraţiei de peste Prut. Se pare că am fost foarte serios amăgiţi de formule pompoase. Am fost seduşi de sondaje bine ticluite. Dar realitatea a explodat. S-a furat un miliard de dolari fără să fie descoperit făptaşul. Orgoliul personal în politică a năruit bruma de edificiu statal. Nu trebuie să fii mare expert pentru a-ţi da seama cum au ajuns să dicteze în acest teritoriu românesc Dodon, Usatâi şi Plahotniuc. România are de făcut faţă unei serioase încrîncenări politice, morale, strategice în criza din Basarabia. Mulţi lideri de la Chişinău şi-au bătut joc de încrederea noastră. Cît de rău îţi cade cînd afli că ai susţinut cu inima şi bani un corupt. Real sau închipuit de alţii. Există suficiente mesaje, la noi în ţară, pentru a ne descuraja. Chiar să ne întoarcem sufletul de la Basarabia. Ar fi una dintre cele mai mari greşeli! Dacă am ratat momentul favorabil din 1991 pentru a fi împreună nu avem voie să cedăm presiunii istoriei. Cred că sunt situaţii conjuncturale. S-ar putea să mai vină trenul prin gara noastră. Să nu-l ratăm! Aceste rînduri se doresc întru încurajare lucidă. Procentul celor care vor Unirea nu este mare dincolo de Prut, dar nici de neglijat. Doresc a vă reaminti că am trecut prin vremuri şi mai grele. Cînd Occidentul a ignorat din interes sau comoditate drepturile României. Cărţile recente ne amintesc episoade post­belice despre drama României canonice. Despre dăinuirea voinţei de unitate naţională nu trebuie să uităm. Cauza românească a fost afirmată de istorici, scriitori, artişti, dar şi patrioţi din armată şi serviciile de informaţii. Au fost vremuri cernite. Cine-şi închipuia că se va destrăma Uniunea Sovietică? În 1983, cînd m-am întîlnit cu poetul basarabean Liviu Damian la Sighet şi Ieud, tocmai despre iluzii vorbeam atunci. Vă mărturisesc că Liviu Damian în noaptea ieudeană, vorbea despre timpul de astăzi. Şi iată că istoria s-a răsucit. Aşa că să nu descurajăm! Presimt că vor veni şi ocazii favorabile. De aceea să fim pregătiţi. Basarabia este pămînt românesc!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.