Cititoarea noastră Ileana Pisuc din Sighetu Marmaţiei ne scrie o lungă scrisoare (primim mai rar scrisori de la cititori, acum e moda cu telefonul şi e-mailul), din care reproducem pasajele relevante:
„Un caz banal, veţi zice la început. (…) Însă mie mi s-a rupt sufletul să îl văd pe acel ţăran, ce avea cîteva sticle cu lapte, încolţit de nişte zeloşi ai Poliţiei locale Sighetu Marmaţiei. Tremura omul şi îşi dădea datele din buletinul de identitate, pentru a fi amendat. Avea într-adevăr o mare vină, aceea de a fi îndrăznit să vîndă în oraş cîţiva litri de lapte. Ar fi trebuit să meargă în piaţă. Dar oare reprezenta acest om un aşa de mare pericol? Ar fi trebuit să fie amendat? Da, ţăranii care au mai rămas azi reprezintă un pericol public cică pentru sănătatea noastră, pentru că îşi vînd produsul în loc nepermis şi laptele nu e „verificat” de organele competente. Domnilor, ţăranul nu are nevoie de avizul nimănui pentru a fi cinstit. El are bun-simţ înnăscut, ce face mai mult decît parafa medicului veterinar de la laborator. Niciodată ţăranul nu va introduce E-uri în lapte, nici arome identic naturale, nici îndulcitori artificiali, pentru a-şi vinde produsul. În magazine se vînd acele „bombe” cu efect întîrziat, cu reclamă mincinoasă. Acolo se află adevăratul pericol, nu la ţărani.
Domnilor, aceasta este cea mai gravă infracţiune? Oare de ce nu mergeţi la intrarea în piaţa din Sighet şi să stopaţi infracţiunile de acolo, e vorba de trafic şi contrabandă cu ţigări aduse de peste graniţă din Ucraina, e vorba de comercianţi care vînd produse fără acte de provenienţă, de bişniţari, de şmenari. Aceştia nu reprezintă nici un pericol public? Dar ţăranul oare ce v-a făcut? El vinde laptele muls dimineaţă, lapte din care bea şi familia sa, şi doar ce prisoseşte duce la oraş. E un lapte de cea mai bună calitate, pe care îl vinde la jumătate de preţ faţă de laptele din magazine.
Nu-i umiliţi, nu-i alungaţi pe ţărani, că şi aşa sînt pe cale de dispariţie. Lăsaţi-i să facă ce ştiu mai bine, să se scoale cu noaptea în cap, să-şi hrănească animalele, să le adape, să le mulgă şi să vină în oraş cu „ocazia”, să ne vîndă laptele crud, călduţ încă, pentru noi şi copiii noştri. Să preţuim ţăranul pînă cînd îl avem. Domnilor de la Primăria şi Poliţia locală Sighet, nu mai alungaţi ţăranii, pentru că ei sînt sarea pămîntului.”
• Bine ar fi să cumpărăm produse de la ţărani, deoarece sînt de regulă proaspete şi de calitate.
