Învăţământul şi uniformele şcolare

0
1042

Îmi amintesc de anii copilăriei, umblam desculţ prin colbul uliţelor, de la sfârşitul lunii martie până la căderea brumei. Îmi aduc aminte de criza economică din 1933, când pâinea noastră nu era din grâu, ci din mălai. Ne întâlneam cu pâinea de grâu doar la Crăciun şi la Paşti. Aceasta nu pentru că nu aveam grâu, ci pentru că era unica sursă prin care părinţii noştri făceau bani pentru a-şi plăti impozitul către comună şi către stat. Dacă nu-l puteai plăti la timp, îţi erau ridicate hainele de pe pat de către jecuţăi (perceptori) şi depozitate la primărie, unde le rodeau şoarecii – până să-ţi vinzi vaca din grajd ca să-ţi achiţi impozitul. Suma nu era de neglijat, preţul unei vaci abia acoperea impozitul unei gospodării cu 3-4 ha. Tatăl meu, cu cinci clase primare la austro-ungari, a dorit ca fiii lui să înveţe carte cu orice preţ, să aibă serviciu şi salariu. Am avut şansa să cunosc învăţământul începând din anul 1935, să trec prin toate reformele învăţământului, terminînd cu cea comunistă, de la 1 august 1948, anul nefast al tuturor reformelor. Ce frumoasă era uniforma liceului „Gheorghe Şincai”, din stofă de cangăr de culoare kaki! Îţi făcea impresia că elevii erau cadeţi militari.
Şcoala primară era de şapte clase obligatorii, nu se făcea algebră, decât aritmetică elementară, dar după cele şapte clase absolvite, nu era elev să nu ştie matematică. Azi se face şi algebră elementară, dar elevii se încurcă până şi la tabla înmulţirii! Cele mai bune şcoli erau liceele teoretice, dădeai un examen de admitere greu. Apoi, examen de maturitate, i se spunea “bacalaureatul mic”, era şi mai greu de trecut, consta din: lb. română, matematică, istorie, geografie şi lb. franceză. Cei care nu reuşeau la acest examen rămâneau cu patru clase de liceu, putând ocupa posturi de funcţionar. Până la 4 clase, se făcea lb. franceză începând cu clasa I şi lb. latină începând cu clasa a III-a. Acesta se numea cursul inferior de liceu. Iar clasele V-VIII, era cursul superior. Începând cu clasa a V-a, s-a introdus lb. germană. După clasa a VI-a, îţi alegeai profilul, real ori uman. La real, nu mai făceai lb. română, iar la uman, nu mai făceai matematică, în schimb se făcea lb. greacă. După absolvirea liceului şi bacalaureat, puteai să urmezi orice facultate. Un profil de şcoală medie era şcoala normală de învăţători, de 8 ani. În aceste şcoli, programa era diferită de liceele teoretice. La şcolile normale, nu se învăţa algebră superioară, se punea accent deosebit pe un instrument muzical (de obicei, vioară), pe pedagogie, filologie şi psihologie. Absolvenţii şcolilor normale nu aveau dreptul să urmeze facultăţi, singura facultate pentru băieţi era cea teologică. De asemenea, nu erau mixte, fiind separate pentru băieţi şi pentru fete. Când mă întâlneam cu o fată, mă înroşeam. Azi, cu aceste şcoli mixte, sunt atât de familiarizaţi băieţii cu fetele… Au mai fost: licee de menaj pentru fete, şcoli de arte şi meserii şi şcoli de ucenici.
Cât despre uniforme, era o plăcere să-i vezi pe elevi îmbrăcaţi uniform. Îi cunoşteai după culoarea uniformei la ce şcoală sunt, în cursul superior sau inferior, după şnurul aurit de la cozorocul şepcii. Disciplina era strictă, după lăsarea serii elevii nu aveau ce să caute prin oraş, decât însoţiţi de părinţi. Părinţii sunt principalii responsabili de comportamentul odraslelor lor!
Ionel FĂTCAŞ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.