Impozit redus pe domiciliul fiscal din locuinţă, dacă NU se deduc cheltuielile cu utilităţile

0
696

• Proiect: Veste bună pentru firme şi PFA •

Firmele, persoanele fizice autorizate şi alţi agenţi economici care funcţionează în locuinţe nu vor mai fi afectate de majorarea impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă, dacă antreprenorii respectivi nu îşi deduc cheltuilelile cu utilităţile aferente clădirii, potrivit unui proiect de hotărîre de guvern publicat, miercuri, 17 februarie, de Ministerul Finanţelor. Proiectul mai conţine şi alte modificări referitoare la microîntreprinderi, cartelele preplătite, vouchere, TVA.

• Impozitul pentru clădiri cu destinaţie mixtă – locuinţă şi sediu de firmă – nu se modifică, urmînd să fie plătit la nivelul impozitului pe locuinţă, în cazul în care cheltuielile cu utilităţile nu sînt deduse de agenţii economici, conform modificărilor propuse de Finanţe la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Prin sintagma „cheltuieli cu utilităţile” se înţelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
Această modificare trebuie aprobată de Guvern şi publicată în Monitorul oficial pentru a intra în vigoare.
În prezent, Codul fiscal prevede la procedura calculării impozitului pe clădiri cote de impozit între 0,08% şi 0,2% pentru clădirile rezidenţiale, faţă de cota din anul 2015 de 0,1%. Pentru clădirile nerezidenţiale, autorităţile locale percep impozit între 0,2% şi 1,3%, raportat la valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.
• La capitolul „Taxa pe valoarea adăugată”: s-au adus clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficie, asupra unui bun imobil, în situaţia în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen de plată; au fost completate prevederile referitoare la regimul aplicabil în situaţia cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia, în sensul că acestea sunt tratate similar cartelelor preplătite, care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii; a fost indicat codul din Nomenclatura Combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 la care se încadrează dispozitivele cu circuite integrate, pentru a facilita încadrarea acestor bunuri pentru care se aplică taxare inversă; s-au clarificat condiţiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) – k) din Codul fiscal, având în vedere condiţia suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus şi un exemplu, în acest sens.
• La capitolul „Accize şi alte taxe speciale”: a fost eliminată obligaţia prin care destinatarii înregistraţi trebuie să depună cerere de modificare a autorizaţiei şi în cazul modificării cantităţii de produse accizabile, precum şi a obligaţiei de a depune situaţia lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile; s-au clarificat situaţiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă şi indirectă de la plata accizelor; au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte prevăzute la pct. 90; au fost specificate în mod expres documentele care însoţesc cererea de autorizare a expeditorului înregistrat şi importatorului autorizat.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.