Nevoia de carte

0
680

Recent, am participat la un eveniment pe cât de generos, pe atât de util, în special tinerei generaţii, care va forma societatea de mâine. Acţiunea, organizată de Asociaţia Bunul Samaritean Ţara Lăpuşului, în colaborare cu liceele „Petru Rareş” şi „Grigore C. Moisil” din Tg Lăpuş, a prilejuit lăpuşenilor o întâlnire de suflet cu literatura şi cultura.  Lansarea cărţilor “Seducţia absolutului”, scrisă de profesoara Terezia Filip şi apărută la Editura Proema din Baia Mare, şi „România lui Eminescu”, scrisă de profesorul Mugur Voloş, concursul dedicat liceenilor, cu întrebări provocatoare din literatură şi artă, minispectacolul elevilor de la cele două licee, prezenţa universitarilor Cornel Munteanu şi Florian Roatiş, cărora li s-a adăugat Săluc Horvat, recitalul lui Claudiu Pintican, poezia Ioanei Ileana Steţco au relevat cu prisosinţă cât de minunat este universul cărţilor. Câtă bogăţie spirituală îţi dă cartea. Cum te duce ea acolo unde nici gândul şi nici timpul n-o pot face.
Cât de minunat este să poţi scrie o carte, dar şi cât de minunat este să citeşti o carte. Cât de frumos este să scrii propria carte şi cât de incitant şi provocator să scrii despre cartea altui autor. Sau despre alţi autori. Aşa cum este cazul profesoarei Terezia Filip. Care ne-a dăruit cărţi minunate despre cel care a spus că limba română este patria sa, Nichita Stănescu, sau despre poetul nepereche, Mihai Eminescu.
În sală, cu preponderenţă elevi. Care au nevoie să intre în universul cărţilor, să se împlinească din bogăţia spirituală pe care ţi-o dă cartea. Nu poţi trăi 1000 de vieţi, dar 1000 de cărţi te fac să trăieşti 1000 de vieţi. Să te întâlneşti cu 1000 de personaje, cel puţin, cu 1000 de întâmplări, pe care tu nu le-ai trăit, dar ai de învăţat din ele. Te fac să vezi 1000 de locuri, pe care poate niciodată nu le vei călca. Dar cartea te duce acolo unde nici gândul n-o poate face.
Se vorbeşte mult acum despre o nouă reformă în educaţie. Şi e cazul să ne întrebăm şi să-i întrebăm pe cei care au decizia educaţiei, ce fel de generaţii vom creşte? Cum se corelează între ele diversele materii, astfel încât să le dăm copiilor şansa să devină oameni întregi, capabili să-şi înţeleagă semenii şi lumea din jur, dornici să cunoască şi “corola de minuni a lumii”, nu doar “piaţa muncii”, capabili să construiască relaţii cu ceilalţi, să înţeleagă umanitatea şi civilizaţia căreia îi aparţin.
Vrem să-i facem oameni cu mintea deschisă, creativi, curioşi să cunoască mai mult, dornici să-şi folosească inteligenţa? Dacă da, atunci trebuie să înţelegem că integrarea europeană şi globalizarea nu înseamnă să ignorăm limba şi cultura română sau istoria noastră. Trebuie să trăim împreună cu alte naţii, dar nu trebuie să ne uităm limba şi strămoşii, pentru a şti locul nostru în Europa. Trebuie să ne cunoaştem valorile ca să stăm cu capul sus în Europa.
Acesta a fost şi mesajul activităţii de la Târgu Lăpuş. Unde profesori precum Terezia Filip sau Valeria Bilţ, sau elevi precum Iustina Filip, Diana sau Iulia Şanta, care ne-au încântat cu răspunsurile lor şi care ne dau garanţia că acolo unde este vocaţie şi dăruire, pregătire şi drag de literatură şi cultură, viitorul nu pare atât de sumbru. Iar şcoala are menirea să pregătească absolvenţi cu spirit critic, adaptabili la o societate în permanentă schimbare.
Şcoala trebuie să dea tinerilor informaţia care să-i ajute să-şi minimizeze efortul şi să-şi maximizeze rezultatele, sentimentul că viaţa le este în armonie cu identitatea lor personală şi naţională şi apartenenţa la cultura europeană.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.