Când muzele vorbesc, armele tac • De la Baia Mare la Cairo

0
1311

Când muzele vorbesc, armele tac – spun aceasta cu toată convingerea, parafrazând celebrul aforism al lui Cicero. Înţelesul lui îmi răsună tot atât de sentenţios şi cu termenii permutaţi, ceea ce demonstrează logica perfectă, diamantină a enunţului latinesc Inter arma silent musae. Se confirmă iar şi iar că aşa cum energiile negative dezlănţuite echivalează cu nişte uragane pustiitoare pentru umanitate, spiritualitatea este şi ea o forţă veritabilă, în măsură să atenueze ori chiar să oprească cele mai încordate conflicte. Secolul 20 a demonstrat din plin aceasta. Poezia, arta şi cultura în general, ideile şi spiritualitatea ar putea să amuţească duhul războinic ce bântuie şi în secolul 21 ca şi în cele precedente.
Există în lume, la ora actuală, destule persoane, destule sisteme şi instituţii care lucrează în forme multiple pentru ca armele să tacă, pentru a instaura armonia, „pentru a lăsa duhul lui Dumnezeu să vorbească, să ne inspire”, aşa cum spunea într-un discurs Papa Francisc. Există desigur destui şi din aceia care zornăie armele. Ne este clar că ura şi ignoranţa ucid şi că spiritul războinic, oricât de sublim l-ar considera unii filosofi, este distructiv.
Cum putem face faţă crizelor cu care istoria actuală ne provoacă? Asumând, ca indivizi şi ca instituţii, strategii care pot învinge crizele. Cel mai perfect antidot – cultura, cea mai subtilă formă a diplomaţiei practicată ca o modalitate de valorizare reciprocă a ceea ce omenescul produce în plan spiritual, indiferent de ce rasă, etnie sau tradiţie ar aparţine. Inter-cunoaşterea e sursa înţelegerii celuilalt, iar acest principiu nu e decât o formă a iubirii aproapelui. El funcţionează şi este valid de mii de ani, şi pare a fi soluţia optimă şi în prezent.
Într-o astfel de linie a comunicării şi inter-cunoaşterii se înscrie cu siguranţă vizita la Cairo a directorului Editurii Proema din Baia Mare, efectuată ca răspuns la invitaţia din Partea Secretariatului General al Ligii Statelor Arabe, cu sediul în capitala Egiptului, tocmai când Liga aniversează 60 de ani de existenţă şi activitate. Numele Editurii Proema, deja unul referenţial în peisajul editorial-cultural românesc, este recunoscut şi peste hotare, cu precădere în Orient. Faptul se datorează titlurilor lansate de editură în ultimii ani. Numesc aici ediţiile lirice bilingve româno-arabe şi studiile socio-istorice şi politice asupra fenomenelor contemporane din Orientul Mijlociu din cadrul colecţiei Biblioteca arabă. Vizita a prilejuit informare şi cunoaştere reciprocă.
Activitatea Editurii Proema şi cea a Asociaţiei Nord pentru Cooperare şi Integrare, condusă de Emanuel Peterliceanu, au impresionat gazdele iar vizita d-lui Peterliceanu în Egipt poate fi privită azi ca o necesară punte de comunicare culturală şi spirituală între România şi lumea arabă. Întâlnirile d-lui Alexandru Peterliceanu cu personalităţii remarcabile, de nivel academic şi politic − directorul departamentului de Informaţii, Documentaţii şi Traduceri din cadrul Ligii Statelor Arabe (Hala Gad), cu secretarul general al Academiei din Cairo (Farouq Shousha), cu d-L Cornel Alexe, ambasador al României în Egipt, cu dr. Hayfa Abu Ghazaleh, şeful Sectorului Media şi Comunicare din cadrul Ligii Statelor Arabe, asistent al Secretarului General al L.S.A. – s-au desfăşurat într-o atmosferă de empatie şi cordialitate. În acest cadru ospitalier, editorul de la Baia Mare a făcut o consistentă donaţie de carte, din titlurile cele mai reprezentative tipărite la Proema în ultimii ani. Gestul său a impresionat gazdele care au apreciat că editura Proema poate fi considerată un veritabil centru de relaţii externe pe care Liga Arabă îl are în zona Europei de Est şi Centrale, de acelaşi nivel cu Centrul Cultural Arab din Paris.
Activitatea „Asociaţiei Nord pentru Cooperare şi Integrare”, condusă de Emanuel Peterliceanu, a fost privită cu interes de demnitarii de la Cairo, interesaţi de integrarea socială a cetăţenilor musulmani siliţi în prezent să-şi părăsească ţările de origine. Dintr-o preţuire specială pentru Orient şi valorile lui, cunoscute la faţa locului, preşedintele ANCI a înţeles să-şi valorifice experienţa orientală oferind sprijin şi soluţii de integrare a celor vitregiţi într-un fel sau altul în ţările lor.
În capitala Egiptului, domnul Alexandru Peterliceanu a participat la un dineu de lucru, la conducerea Academiei Egiptene de Limbă Arabă, cu prestigiosul scriitor şi om de litere Farouk Shousheh, membru al Academiilor Naţionale din Egipt, Baghdad şi Damasc. O importantă colecţie de cărţi cu sigla Editurii Proema a fost donată cu această ocazie Bibliotecii Academiei de Limbă Arabă de la Cairo. În acest context amiabil au fost identificate modalităţi de dezvoltare a relaţiilor culturale şi editoriale, inclusiv prin menţinerea contactelor şi schimburilor culturale între Editura Proema şi cele două instituţii politico-culturale şi academice, Liga Statelor Arabe şi Academia de Limbă Arabă din Cairo.
Întâlnirile la nivelul de vârf al Ligii Arabe, în momentul în care atât Egiptul cât şi restul lumii arabe încearcă depăşirea sechelelor lăsate de evenimentele recente din Orient, au căutat căi posibile de cooperare în alternativa pe care o oferă cultura, acolo unde, şi atunci când, politicul nu are soluţii. Calea culturală se pliază pe continuitatea tradiţionalelor relaţii istorice şi diplomatice româno-arabe care, în cazul Egiptului, vor împlini anul acesta 110 ani.
Azi, când Europa priveşte uimită valurile de refugiaţi orientali care o asaltează, asistând la propria ei şubrezire identitară, există oare şi alte căi, alte soluţii decât armele, decât conflictele politice? Sunt cu adevărat interesate puterile lumii pentru a găsi, a construi soluţii? Criza Orientului Mijlociu – leagăn al primelor civilizaţii umane şi al marilor religii monoteiste ale istoriei – este criza noastră a tuturor. Suferinţa de acolo ne atinge şi pe noi în felul ei. Drama războiului, a insecurităţii de acolo reverberează până în inima Europei, până înspre ţărmul Atlanticului. Extremismul practicat în numele unei religii răstălmăcite nu e o soluţie pentru nimeni, cu atât mai mult pentru cei care îl practică. Dincolo de tensiunea evenimentelor de azi din Orientul Mijlociu, există, iată, alte atitudini decât neîncrederea, încordarea, bănuiala, teama.
Dacă sunt lăsate muzele să vorbească, armele vor amuţi cu certitudine. Lumea noastră, a tuturor, destinele noastre, ale copiilor şi nepoţilor noştri vor fi mai sigure astfel, edificând punţi de cultură şi spiritualitate, bucurându-ne de ceea ce mintea umană a rodit oriunde i-a fost dat să trăiască. Cum lumea globalizată funcţionează ca un organism viu, suferinţa dintr-o zonă sau alta radiază în alte ţări şi continente îndepărtate, ne afectează pe toţi. Să nu ne amăgim că nu ne interesează, că nu e problema noastră. Nu ciocnirea civilizaţiilor, cum spunea unul dintre demnitarii de la Cairo, aduce liniştea şi prosperitatea umanităţii, ci interferenţa şi comunicarea lor.
Într-o perioadă când Orientul îşi alungă fii, când mii de oameni se simt vitregiţi în ţările lor, navigând spre Europa, drumul de la Baia Mare la Cairo al unui editor de carte din Maramureş ar putea fi unul pilduitor – al redescoperirii acelor fire fragile care fac ţesătura lumii globalizate să fie rezistentă. Ele sunt încrederea, speranţa, înţelegerea semenilor.
Prof. Dr. Terezia Filip

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.