Obiceiuri de Paşti păstrate pînă astăzi în zona Lăpuşului

0
434

În zilele de 2 şi 3 mai 2016, în cîteva locuri din această zonă, s-au desfăşurat obiceiuri specifice marii Sărbători de Paşti care se păstrează pînă astăzi.
Verjelul tinerilor. Unul dintre obiceiurile specifice Ţării Lăpuşului, mai pregnant în comunele Cupşeni şi Groşii Ţibleşului este „Verjelul”, un fel de teatru popular la care-şi aduc contribuţia toţi membrii comunităţii. Feciorii cu prestanţă în localitate şi-au ales „birăul”, adică conducătorul întregii manifestări. Acesta, la rîndu-i, a ales locul unde s-a desfăşurat ceremonia şi, a doua zi de Paşte, le invită la Verjel pe toate fetele de măritat din sat. Fetele şi tinerele proaspăt măritate aduc mîncare, iar feciorii şi tinerii însurăţei aduc băutură. Tot ei au angajat ceteraşii. Desfăşurarea obiceiului a cuprins o petrecere generală cu jocuri şi cîntece populare ca la şură. Spectacolul propriu-zis constă în alegerea perechilor. Se aşează la mese, apoi urmează jocul. Pe la ora 12 din noapte, sosesc la Verjel părinţii fetelor şi ai băieţilor, se aşează la mesele fiilor lor şi petrecerea durează pînă dimineaţă. În acea noapte, părinţii feciorului sînt un fel de socri pentru fată, la fel şi ai fetei pentru băiat; se realizează un fel de încuscrire. Este un ceremonial păstrat de nu se ştie cînd şi care la Cupşeni se repetă an de an. Sărbătoarea Fîrtaţilor la Dobric-Tg. Lă­puş. În satul Dobric, aparţinător oraşului Tg. Lăpuş, se desfăşură an de an un obicei străvechi de peste 200 de ani şi unic în judeţul nostru, „Cinstirea reciprocă a fîrtaţilor” şi a tuturor celor peste 120 de dobricani prezenţi la eveniment. Alături de cele 7 perechi de fîrtaţi, au venit credincioşi din mai multe locuri din judeţul nostru şi chiar de peste hotare ca invitaţi. Evenimentul a avut loc la Biserica ortodoxă din lemn ce s-a construit în anul 1701 şi care acum este Monument istoric. În faţa acestei vechi biserici, pe o masă din piatră, lungă de 24-25 m şi o lăţime de 3 m şi veche de peste 200 de ani, s-a desfăşurat ceremonia.  Fiecare dintre participanţi avea pe umeri o pereche de desagi, iar în mîini un coş din nuiele. În desagi aveau aşezate cu grijă darurile care aveau să fie împărţite între ei de către cei 7 fîrtaţi şi de toţi ceilalţi participanţi: oale, farfurii, cratiţe, pahare gravate etc, toate frumoase şi noi, iar în coşuri de nuiele  împletite au fost aduse tot felul de bunătăţi. Preotul paroh de Dobric, dr. Dănuţ Crăciun, a binecuvîntat masa şi-au sfinţit bucatele. S-a încins o petrecere deosebită. În final, toţi cei prezenţi la ceremonial au intonat „Hristos a Înviat”. Masa moşilor la Rogoz, sat aparţinător oraşului Tg. Lăpuş şi-n comuna Cupşeni. În localitatea Rogoz şi Cupşeni, se păstrează obiceiul cu rădăcini în precreştinism numit “Masa Moşilor”. Sătenii se adună în curtea bisericii după slujba religioasă şi pe masa de piatră veche aşează ştergare ţesute în război, apoi se dau bucate peste masă, în semn de cinstire a memoriei strămoşilor. În trecut, cei bogaţi dădeau bucatele peste masă celor mai săraci, ca pomană. Acest lucru se petrecea după un ritual anume şi fiecare persoană avea locul ei la masă. Astăzi, acest obicei e mai mult simbolic, pentru că cei care au moştenit locurile la masă nu mai sînt toţi bogaţi sau săraci. Dar, în continuare oamenii îşi moştenesc locul la masă. Obiceiul se practică şi în duminica dinaintea Sărbătorilor Pascale, cu mici diferenţe faţă de Paşti. De Paştile 2016, după slujba de la biserică, s-a făcut masa moşilor cu ouă încondeiate, colaci, fripturi, băuturi. În Vinerea Mare, (29 aprilie 2016), gospodinele din Cupşeni, o localitate aşezată sub Masivul “Şatra lui Pintea” în Ţara Lăpuşului, au de „împistrit” ouă. Meşteşugul este păstrat din moşi strămoşi iar ziua special dedicată acestui ritual este Vinerea Mare. „Am învăţat să încondeiez ouă de la bunica şi de la mama mea şi la noi aşa se fac ouăle”, spu­ne doamna Victoria Filip, directoarea Căminului Cultural din Cupşeni şi spune că n-ar renunţa la tradiţie pentru nimic în lume. „Aşa ştim noi de la strămoşi şi aşa se va păstra şi în continuare”, mai adaugă Victoria Filip. Meşteşug „cu secrete”. Pentru ca ouăle care vor fi încondeiate să iasă fără cusur, se aleg cele mai frumoase, proaspete, de preferat cele cu coajă mai deschisă la culoare. Se spală bine cu apă pentru degresare, se fierb în apă cu sare, se răcesc şi apoi se începe lucrul migălos al „împistririi”. „Se lucrează cu trei rînduri de ceară şi tot atîtea de vopsea. Trebuie să se răcească bine între straturile de ceară şi vopsea altfel nu ies, culorile se pocesc”, dezvăluie femeia unul dintre secrete. După ce se aplică primul strat de ceară, oul se bagă în vopsea galbenă şi după de ce usucă se lucrează cu ceară pe galben. Se bagă apoi în vopsea roşie. „Faza cu vopseaua roşie se mai numeşte şi “potorit”. Pe această vopsea se lucrează cu ceară mai groasă pentru a nu se şterge”, spune Victoria Filip. Pentru că ouăle sînt printre cele mai importante în ziua de Paşte şi coşul care se duce la biserică pentru sfinţit, este mîndria sătencelor, localnicele din Cupşeni îşi dedică o zi întreagă acestei îndeletniciri. „Un ou se ia în mînă şi de cîte cinci sau şase ori. Îţi mănânci o zi întreagă cu împistritul dar merită efortul pentru că ouăle sunt deosebite”, explică Victoria Filip. Desenele folosite sînt în majoritate de inspiraţie agricolă, respectiv se desenează spice, cruci, coarne de plug sau inimi. Ouăle tradiţionale sînt cele roşii, verzi şi albastre”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.