Sarmisegetusa din vecini

0
527

Un articol despre tezaurul dacilor nordici mi-a adus aminte că în urmă cu un deceniu şi mai bine am însoţit o expediţie în satul Mala Kopanya, unde a fost descoperită cetatea dacică ce a atras atenţia lumii ştiinţifice. Localitatea mică se află pe teritoriul Ucrainei de astăzi, la vreo 20 de kilometri de frontiera cu România. În dreptul comunei Tarna Mare. Împreună cu confratele Adrian Marchiş, am fost invitaţi de istoricul Viorel Ciubotă, pe atunci directorul Muzeului din Satu Mare, să vedem la faţa locului cetatea dacică de pe malul Tisei. O mare parte din cunoaşterea acestei frumoase surprize a arheologiei o datorăm profesorului Viaceslav Kotigorosko, de la Universitatea din Ujgorod. Aşezarea se află pe un deal, pe malul drept al Tisei, într-un defileu în care, ieşind spre câmpie, râul străbate ultimele culmi ale Carpaţilor. Sistemul de apărare al cetăţii are asemănări cu cel de la Sarmisegetusa, demn de un mare centru politic, comercial şi religios. Dealul a fost înconjurat de un zid mare, construit din pământ, piatră şi bârne de lemn. În laboratorul lui Viaceslav, din subsolul Universităţii din Ujgorod, ni se arată o lume dacică reconstruită din obiecte din acea epocă. Cu ajutorul detectorului de metale, arheologii din Satu Mare şi Ujgorod au descoperit locul unui cimitir. S-a descoperit o colecţie de artefacte. Sute de catarame şi paftale, săbii lungi, vârfuri de lance şi suliţe, zăbale pentru cai, pinteni de călărie, brăţări de aur şi argint. Istoricul Ciubotă îmi spunea că, după descoperirile din Munţii Orăştiei, depozitul din Ucraina reprezintă cea mai mare cantitate de piese de aur ce provin dintr-o cetate dacică. Cetatea de la Mala Kopanya este o fortificare de prim rang a civilizaţiei dacice. Uneltele agricole descoperite dovedesc că pe aceste locuri era o populaţie agrară în cetate şi posibil în jurul ei. Este un semn clar al statorniciei unor oameni pe aceste locuri. În laboratorul lui Viaceslav am văzut amfore făurite în oraşele greceşti de la Marea Neagră. Arheologul îmi spune că ele ilustrează pretenţiile elitei din cetate. Erau destinate vinurilor ori uleiurilor cumpărate şi trecute peste Carpaţi. Comerţul ce se desfăşura în cetatea dacilor nordici este atestat şi de existenţa unor monede găsite în dava de la Mala Kopanya. Au fost scoase la lumină monede romane, celtice sau ale coloniilor greceşti de pe coastele Adriaticii. Arheologii au ajuns la concluzia că cetatea dacică din vecinătatea noastră bătea monedă proprie. Ceea ce înseamnă independenţă politică. Nu este greu de dedus că aici a existat un important centru politic. Dealul pe care a fost construită cetatea făcea parte din strategia de a plasa fortificaţii. Se presupune că cetatea de la Mala Kopanya controla traficul de pe Tisa. Pe aici trecea şi sarea din Maramureşul Istoric spre Câmpia Panonică. Când este vorba de epocile mai vechi, multă lume strecoară îndoiala. Dar arheologul ucrainean Kotigorosko studiază de vreo patru decenii fortificaţia. Ca un om de ştiinţă care se respectă, spune: „Prima etapă a cetăţii este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal”. Podoabele era purtate de conducători de rang. Cum am scris şi atunci, după întoarcerea din expediţie, acolo au fost descoperite cele mai mari cantităţi de aur dintr-un sit dacic. Cu excepţia Sarmisegetusei. Cetatea de la Mala Kopanya este încă subiect de cercetare. Şi documentele arheologice aflate până acum ne dau dreptul să privim civilizaţia dacică din unghiuri noi. Da, este vorba despre o mare civilizaţie dacică în această parte a Europei. În vecinătatea noastră actuală. Aşa că legenda dacilor liberi nu este doar o legendă. În Transkarpatia sunt mai multe urme dacice decât urme slave. O spun arheologii ucraineni. Mi-am adus aminte de prietenii Kotigorosko şi Ciubotă, oameni devotaţi ştiinţei, când am aflat că nu mai sunt bani pentru continuarea cercetărilor. La Sarmisegetusa din vecini.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.