Oxigenul valorii

0
443

În lumea aceasta, unii spun că e cu susul în jos, ne punem întrebarea (cel puţin eu o fac) cum se plămădeşte valoarea? Aceea care nu te lasă să rătăceşti, să nu fii singur, să nu dai în gropi nici să nimereşti cu oiştea în gard. Sunt valori care apar în timpul vieţii unora, alteori după ce purtătorul lor a trecut dincolo. Nu de puţine ori, valoarea nu este agresivă, nu bate cu pumnul în masă, nu se doreşte în capul mesei nici măcar la Academie. Ea este ca oxigenul. Nu-l simţi, dar îţi garantează viaţa. Cred că este valoarea ideală care s-ar părea că nu deranjează pe nimeni, ci îţi este toiag pentru drum. Numai că în realitate, de cele mai multe ori, lucrurile nu stau aşa. Poţi avea operă, chiar faimă, că eşti pus la colţ. Ţi se găsesc fel de fel de surcele de lângă tăietor şi aşchiile trag greu în cântarul evaluării. Degeaba ai scris cărţi despre Eliade, că ei preţuiesc căţeluşul cu părul creţ. N-au putere să recunoască meritele din preajmă. Mă gândesc la acea lume, când părinţii îşi învăţau copiii să nu mintă, să nu suduie, să-l salute pe cel mai în vârstă şi să-i dea întâietate. Oare nu era un criteriu valoric? Sunt sigur că da! Deoarece aşa se poate menţine ţesătura societăţii. Privesc cu atenţie spre cei care citesc şi chiar scriu. Între coperţile de carte se află multe gânduri bune. Ceva din oxigenul valorii. Recent am fost la Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură de la Arad. Moderator a fost academicianul Nicolae Manolescu. Au fost de faţă reprezentanţi ai revistelor literare care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România (peste 30 de directori, redactori-şefi, redactori). Deci şi revista „Nord Literar”, pe care am reprezentat-o. S-a discutat despre vitalitatea unei instituţii: revista literară. Rar mi-a fost dat să fiu martor la un asemenea ospăţ de idei, nu neapărat toate în armonie unele cu altele, dar prin felul în care s-a discutat am simţit în preajmă tocmai oxigenul valorii. Adică să mergi pe firul argumentelor şi să ajungi la concluzia: suntem o cultură şi o ţară formate de presa literară. Este perfect adevărat – gândiţi-vă la paşoptişti – dar este nevoie să pui în mişcare energiile gândului înlesnite numai de cultură. Nu s-a vorbit nici o secundă despre acei pretinşi reformatori ai Uniunii Scriitorilor. M-am gândit acolo că atmosfera de fratricid este păgubitoare pentru întreaga cultură. Cum spunea prietenul de la Cluj, distinsul poet Adrian Popescu, asaltul se duce inconştient nu doar asupra Uniunii Scriitorilor, ci asupra Cetăţii sau republicii literelor, a ideii de literatură. Idealul nostru literar şi cel moral – mai spunea Adrian – s-ar cuveni să ne rămână nealterate de împrejurare, iar persoanelor învestite cu afecţiunea şi admiraţia noastră să le păstrăm acelaşi respect, consolidat prin ani. Aceste gânduri lucide fac şi ele parte din oxigenul valorii. Reforma nu înseamnă distrugerea unei structuri prin negarea utilităţii sale. Un confrate a adus în discuţie omul nou care crede că poate spune orice, în orice împrejurare. Acest om nou, provenit din cel vechi, care se credea pe vremuri tot nou, îi calcă în picioare pe toţi cei care îi stau în cale. Mai ales pe cei mai luminaţi. Pretinde onoruri (de cele mai multe ori necuvenite), nu pune la îndoială propria valoare. De obicei se întâmplă în mediul virtual. Dar cele mai crude întâmplări aparţin realităţii. Unde cei neinformaţi cad în plasa minciunii, sunt victime, zic ei nevinovate, ale candidaţilor la diversele alegeri. Nu mă refer la sfera politicii – mai ales că avem campanie electorală – deoarece aici nu mă pricep cum funcţionează oxigenul valorii. Dacă mă gândesc la ravagiile egalităţii – spuse de N. Prelipceanu – te loveşti de izbucnirea unor vanităţi fără acoperire. Care îşi iau libertatea (doar suntem în democraţie) de a mima valoarea, dar ei duc lupta murdară pentru a produce ruine. Ce-i de făcut? Omul nou este agresiv, insistent. Eu mă asociez cu cei care respiră în valoare, ocolesc capcanele. Oxigenul valorii îmi dă viaţă. Pentru omul nou este în fapt un mediu toxic.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.