Ce aveţi cu panseluţele?

0
341

Această campanie electorală este zâlăzâtă. Ca apa stătută dintr-o fântână părăsită de la marginea satului. Adică cum? Nu mai vedem bannere, portretele aspiranţilor la locale, afişate pe un bloc de patru etaje. Răscrucile de drumuri nu mai au panouri agresive, nu te îndeamnă la mirare. Acum, câteva afişe micuţe, pe panouri răzleţe. Partidele parcă sunt grupări ilegale, care îşi afirmă credinţa sub atentă supraveghere. Aşa e legea. O lege care îndepărtează oamenii de la sensul unei campanii electorale adevărate. Explicite. Eu, alegătorul, trec printr-o lume fără energie electorală. Nu numai la noi este aşa. Şi în Cluj, Arad, Oradea, Zalău ori Dej. Şi în toată ţara. Chemarea la vot se face prin munca de la om la om. Cei mai vechi pe această lume ne aducem aminte că această metodă de convingere s-a mai practicat. Candidaţii pot fi întâlniţi la televizor, la radio şi în presă. Gata cu zbenguiala pe zidurile oraşelor! Se pune bază pe discuţii directe. La radio am auzit că un candidat a bătut la uşa a 16.000 de alegători. Măi să fie! Câtă vreme a stat de vorbă cu locatarii? Îi văd şi eu pe unde se arată. Mă aşteptam la un eşalon de candidaţi mai bine antrenaţi în argumente. Unii, când deschid gura, îţi vine să închizi televizorul. Ni se adresează într-o limbă română stricată. Dezacorduri cât încape. Şi sunt lupii tineri. Nu cei maturi. Cărora le dai un cal bătrân şi-i saturi, cum ne cântă Tudor Gheorghe. Te aştepţi să întoarcă lumea pe dos. Au energie, au voinţă, doresc binele celor mulţi? Nici vorbă. Un şirag de banalităţi, clişee. Promisiuni care nu se vor împlini niciodată. De genul: un canal pe sub Dunăre, metrou în Ardeal. Mai toţi iau în derâdere panseluţele. Ce aveţi cu frumoasele flori? Doar ne bucură privirea. Nu renunţaţi la ele. Cu condiţia să nu coste de zece ori mai mult. Până şi promisiunile sunt în suferinţă. Sunt făcute fără imaginaţie, fără convingere, prost evidenţiate. Apoi nimeni nu construieşte credibil. Concret. Se discută despre educaţie şi sănătate în termeni vagi. De parcă primarul cu ai lui consilieri din viitor vor pune istoria la locul ei. Da, el poate promite că va pune gard împrejurul şcolii. Asta este altceva. Cei care candidează pentru a nu ştiu câta oară spun ce au făcut. Şi dacă nu au făcut mare lucru. Mă opresc pentru a spune că în Maramureş sunt câţiva primari care merită nume de stradă (uliţă). Lesne de înţeles de ce nu le spun numele tocmai acum. Cei care aspiră la primul mandat au un clişeu naţional: până acum nu s-a făcut nimic, vin ei şi pun aşezarea pe drumul cel bun. Mi-a fost dat să aud multe discursuri romantice. Despre seara în care s-au îndrăgostit în parcul oraşului. Nu ne putem plânge: a apărut şi noul val pentru a cere puterea prin vot. Sunt cam molatici şi chiar mimetici. Nu au imaginaţie administrativă. Evocă mitul bunului gospodar venit din perioada interbelică. Apoi vorbesc despre parcări, locuri de joacă, transportul în comun. Puţini vorbesc despre cultură. Ce este aceea cultură? Asta nu aduce voturi. Da, dar leagă ţara laolaltă. Patriotismul nu este subiect electoral. Poate fi chiar dăunător, mai ales spus de cei care habar nu au ce-o fi cu acest sentiment. M-am luat cu vorba. Aştept, mai avem timp, de la candidaţi soluţii concrete şi realiste. Cred că am ajuns să constatăm că vom alege primari fără soluţii. Noi, alegătorii fără speranţă. După un sfert de secol de democraţie românească, mă aşteptam la o campanie electorală care să mă facă mai optimist. Slabă nădejde! Dă, Doamne, să mă înşel! Ar fi spre binele aşezărilor din România. Între timp, campania electorală este însoţită de numeroase suprize, care te fac să-l aduci mai aproape pe acel personaj al lui Caragiale invocat la alegeri: eu cu cine votez? Dezonorantă situaţie. De aceea, această campanie electorală mi se pare zâlăzâtă. Cu momente hazlii ca o emisiune de divertisment. Nu cred că asta este democraţia aşteptată. Să nu uit: ce aveţi cu panseluţele?

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.