Festivalul Regional al Creaţiei Populare Româneşti din Transcarpatia

0
595

În comuna Biserica Albă, din dreapta Tisei, Ucraina, despărţită de municipiul Sighetu Marmaţiei doar de râul de frontieră, a avut loc Festivalul Regional al Creaţiei Populare Româneşti din Transcarpatia, un festival anual care a ajuns la cea de-a XXV-a ediţie şi care se ţine prin rotaţie în cele 6 mari localităţi din Transcarpatia, populate în majoritate de etnici români: Apşa de Jos, Apşa De Mijloc, Slatina, Biserica Albă, Strâmtura şi Topcina

Evenimentul anual este organizat de asociaţiile social-culturale româneşti din Transcarpatia, cu sprijinul departamentelor de cultură, naţionalităţi şi religii din cadrul administraţiilor raionale de stat Rahiv şi Teaciv.
Pe gazonul verde al stadionului comunal, aproape de scena în aer liber, au fost amplasate standurile cu obiectele de artă aplicată şi decorativă, artizanat, obiecte vechi de uz gospodăresc, costume populare maramureşene, ţesături şi covoare din Biserica Albă, Plăiuţ, Apşa de Jos etc. În jurul stadionului, focurile anunţau prin sfară că se pregătesc savuroasele şaşlâcuri (frigărui), iar băncile de la tonetele cu băuturi şi minuturi la grătar îşi aşteptau muşteriii dornici de oleacă de umbră, ziua însorită anunţându-se dogoritoare. Festivalul a fost deschis de primarul localităţii gazdă, Gheorghe Berinde (foto), consulul general al României la Primarul Gheorghe BerindeCernăuţi, E.Sa Eleonora Moldovan, guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadie Moskal, reprezentanţi ai administraţiei regionale şi administraţiei raionale Rahău. Pe scenă, au evoluat ansamblurile româneşti de amatori din localităţile enumerate dar, şi invitaţi din Ucraina (Bocicoi, Rahău, Cernăuţi) şi România (dansatori din Ansamblul MARA al Centrului Cultural Sighet şi interpretul de muzică populară Pătru Bârlea).
Prof. Mihai Tocar, preşedintele Asociaţiei “Speranţa” din Slatina, în cadrul căreia activează şi ansamblul folcloric cu acelaşi nume, era nemulţumit că, după 26 de ani de libertate şi de apropiere de folclorul autentic maramureşean, în localităţile româneşti din dreapta Tisei dansurile maramureşene, costumele sau muzica populară maramureşeană au prea multe interferenţe ucrainene, ruseşti, chiar turceşti, iar că fetele poartă în loc de sumne (fuste largi, peste genunchi) rochiţe extrem de scurte, care nu au nimic comun cu portul popular strămoşesc! Dl Tocar pune aceste interferenţe pe seama migraţiei sezoniere a forţei de muncă locale din ultimii 60 de ani, în Siberia, Rusia şi mai nou în Vest, singurii statornici fiind bărbaţii din Slatina, care aveau locuri de muncă asigurate în minele de sare. De aceea, probabil, la Slatina (oraş despărţit de Sighet prin acelaşi râu de frontieră) tradiţiile şi portul sunt mai autentice decât în celelalte aşezări româneşti situate la 5-20 de kilometri de graniţa cu România.
Aşadar, în frumoasa zi de duminică, Soarele încă n-o apus şi festivalul mândru s-o gătat. De ucis nu s-o ucis nimeni – au raportat făloşi besermenii!
Besermenii care, azi, de la ora 13, se vor bucura să vizioneze la Centrul Multicultural din Biserica Albă piesa O noapte furtunoasă, jucată de trupa de teatru a Centrului Cultural Sighet, care s-a bucurat în această primăvară şi de aplauzele spectatorilor din Elveţia sau Austria.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.