Ziua cîmpului – cu grîu de 6 t/ha!

0
463

Fermieri din Livada, Apa, Seini, Viile Apei, Şomcuta Mare, Lăpuşel şi Mireşu Mare au participat la evenimentul Ziua Cîmpului, organizat de fermierul Vasile Cărăbăţ din Viile Apei, împreună cu firma producătoare de sămînţă Probstdorfer Saatzucht România. Au participat circa 70 de agricultori, dar şi: autorităţi judeţene agricole (reprezentanţi de la Direcţia Agricolă, Oficiul Fotosanitar, APIA, Oficiul Zootehnic); primarul oraşului Seini, Gabriela Tulbure; trei preoţi (din Seini şi Viile Apei), care s-au rugat pentru belşug agricol; un grup de elevi din Turcia, veniţi în schimb de experienţă la Liceul Agricol din oraş. Invitaţi speciali au fost dr. Michael Gohn, din patronatul firmei Probstdorfer Saatzucht Viena; prof. univ. Mihai Berca din Bucureşti; ing. Marius Becheriţa, reprezentatnt al Probsdorfer Saatzucht România pentru zona de Vest (inclusiv pentru Maramureş).
Participanţii au văzut cinci loturi demonstrative de grîu de toamnă, soiurile Adesso, Astardo, Gallio, Laurenzio şi Tamino. Plantele arată minunat, deoarece au avut ca premergătoare culturi de mazăre şi soia, care au lăsat în sol mult azot. Plantele de grîu sînt supuse presiunii bolilor numite fuzarioze, dar dacă doar frunzele de la baza plantei sînt afectate nu se intervine cu stropiri. Soiurile de grîu sînt şi din cele timpurii, şi din cele mai tîrzii. Calitatea este dată de procentul de proteină şi de gluten, astfel că soiul Arnold, de exemplu, merge pentru chiflele McDonald’s. Producţia este dată de talia grîului, de mărimea spicului, de numărul de fraţi care rodesc. Soiuri de grîu de toamnă premium, grîu de toamnă clasa A, grîu durum de toamnă, orzoaică de toamnă, orz de toamnă, triticale de toamnă, rapiţă de toamnă, rapiţă de primăvară, mazăre, soia nemodificată genetic, în ferma Cărăbăţ din Viile Apei (lîngă şosea, la ieşirea din sat).
Fermierul Vasile Cărăbăţ (doctor în agronomie la Universitatea din Bucureşti, cu o teză despre cereale) a explicat că secretul său este tehnologia mecanizată, cu maşini agricole foarte bune, dar şi rotaţia culturilor, după leguminoase. Triticalele dau producţie mai mare decît grîul, poate ajunge la 10 t/ha. Grîul, 6.000 kg/ha.
La manifestarea numită şi Ziua Grîului, am discutat cu cîţiva fermieri. Gheorghe Rusciuc din Seini a balotat lucerna de pe 2 ha, are de vînzare 500 de baloţi a 20 kg fiecare. Crede că dacă mai plouă cîteva zile, va fi o producţie foarte bună la culturile de cîmp. În anul 2015, a primit ca subvenţie 165 euro/ha. În 2016, a încasat 132 euro/ha ca avans şi aşteaptă diferenţa…
Ing. Valer Vele de la Oficiul Fitosanitar Maramureş ne spune că au apărut fermierii care fac agricultură performantă, pe suprafeţe de zeci de hectare: Rusu din Colţirea, Ghita din Ardusat, Stejeran din Pribileşti sînt cei vizitaţi recent. Trebuie să ţină registrul stropirilor cu pesticide, ceea ce îi cam încurcă pe fermieri, dar altă soluţie nu există, dacă vor să-şi primească subvenţiile.
Ing. Ştefan Silaghi, de la Biroul Agricol Seini, ne informează că au apărut fermierii mai mari, precum este dr. ing. Vasile Cărăbăţ din Viile Apei (şi-a prezentat loturile demonstrative cu grîu de toamnă premium şi clasa A), Nicolae Sima, Vasile Jurj, Dorin Fericean, Vasile Ducai, Gheorghe Botoş, Sorin Mădăian şi Gheorghe Rusciuc. Mai sînt fermieri care cultivă afin (vremea i-a priit), măr, cartof.
Dr. ec. Ioan Florin Urs, directorul APIA Maramureş, ne relatează că o mare parte dintre fermieri şi-au primit banii în cont pentru anul 2015, adică circa 32.000 din cei 35.000 din judeţ. Mai sînt circa 3.000 de fermieri care nu şi-au încasat subvenţia pe suprafaţă (motive: se fac controale; sau au animale). Mai sînt neplătiţi şi circa 2.000 de crescători de animale, ei aşteaptă banii pe zootehnie. Vor veni în curînd, dar pentru unii poate vor fi întîrzieri după 30 iunie 2016, termenul limită stabilit!
După o discuţie de două ceasuri, participanţii la Ziua Grîului au primit şepci austriece, pixuri, cataloage de produse Probstdorfer (de 10 ani în România).
Dacă porumbul este mai slab dezvoltat, avînd în vedere ploile reci, culturile de cereale păioase arată foarte bine, au crescut atît de înalte încît unii fermieri le-au tratat cu retardanţi, pentru a evita riscul căderii (Mihai Berca nu susţine această metodă). Bolile precum rapănul şi făinarea sînt periculoase, de asemenea şi dăunătorii fac pagube în culturi, precum purecii şi defoliatorii. Sămînţa de porumb tratată contra dăunătorilor a eliminat viermii sîrmă, diabrotica şi răţişoara porumbului, iar efectul este că lanul  nu are goluri. Legarea fructelor a fost deficitară din cauza temperaturilor scăzute din perioada înfloritului pomilor. Dar discuţia despre tehnologii, soiuri, hibrizi a continuat la prînzul de socializare de la restaurantul Still din Seini, oferit de gazde.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.