Economia inteligentă

0
427

Judeţul Maramureş trece printr-o perioadă grea de tranziţie şi adaptare la economia de piaţă, la care se adaugă efectele crizei economice pe care le resimţim. Se petrec trei fenomene importante: intrarea masivă a capitalului străin, migraţia în masă a forţei de muncă şi supraexploatarea resurselor naturale (lemnul). Contracararea acestor defecţiuni structurale este şansa noastră de creştere socială şi economică.
Autorităţile locale şi judeţene au un rol important în acest demers de dezvoltare echilibrată (înainte ca investitorii români să dispară de tot). Consiliul Judeţean Maramureş a pus de curînd în dezbatere publică Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, un document de 500 de pagini. Observăm că au trecut doi ani din acest ciclu financiar (înainte li se spuneau cincinale) şi Strategia este deja întîrziată. Scopul strategic stabilit, atragerea de “investitori români şi străini”, este depăşit. Ţelul nostru este susţinerea antreprenoriatului românesc. Este clar că nu avem capital intern, leul fiind anemic, însă nu-i deloc bine să ne punem întreaga speranţă în investitorii străini.
Realitatea din teren confirmă dificultatea în care ne găsim. Marile firme cu capital de stat au fost privatizate şi au dispărut (APSA, Maratex, Faimar, REMIN, IMMUM, IMUAS etc.), iar piaţa a fost ocupată de produse industriale aduse din afară. Nu avem ce vinde şi atuul de-a fi membri ai UE nu ne este de mare folos. Se spune că exporturile au crescut, dar exportatorii noştri sînt de fapt firme cu capital străin, la care românească este doar forţa de muncă. Statul poate să intervină mai activ în orientarea economiei spre social. Consiliile locale şi cel judeţean au posibilitatea să sprijine mai mult economia reală. Este greu de acceptat că în comune de-a rîndul nu există întreprinderi, iar cînd apare un investitor român, abia întors din Vest, constatăm că se bazează şi el tot pe credite sau pe fondurile europene nerambursabile.
Politica industrială trebuie să fie o preocupare a politicienilor. Consiliul Judeţean Maramureş a înfiinţat o cooperativă agricolă, iată o idee pe care ar trebui s-o extindă. Crearea de locuri de muncă este un deziderat al revoluţiei industriale pe care o dorim, una diferită, bazată pe surse de energie curată, regenerabilă, care să ducă la o “economie inteligentă”, inovativă şi favorabilă incluziunii sociale. Deocamdată, doar 1% dintre români sînt antreprenori. În Occident, 10% sînt antreprenori. Pe toate căile, să încurajăm antreprenoriatul, iar Parlamentul să simplifice legislaţia firmei şi povara administrativă. Cadrul în care funcţionează firmele să fie îmbunătăţit.
Citind istoria localităţilor, aflăm că în Tăuţii de Sus s-a exploatat cărbune. În Bistra, var. În Sighet, argilă. În Vişeu de Sus, gresie. Molidul din munte era un “articol special”, folosit pentru “rezonanţă” (viori). Investitorii locali au resurse lîngă ei, pe care le pot folosi inteligent. Ce folos de molizii rezonanţi exportaţi ca buşteni?! Trebuie să găsim mijloace deştepte să valorificăm resursele pe care le avem. Lumea tînjeşte după materii prime critice, cum ar fi niobiul, platina, pămînturile rare, tantalul, pe care noi le depozităm în “halde de steril”!
Strategia de dezvoltare 2014-2020 confirmă adevărul simţit de noi toţi: judeţul Maramureş este una dintre cele mai sărace zone din UE. Dar asta nu e de spaimă, deoarece avem front de lucru, cum se spune (în agricultură, turism, industria tehnologizată, IT). Comerţul este aproape ocupat de supermarketuri, intră şi în comune. Judeţul Maramureş n-are parc industrial şi singurul incubator de afaceri a fost recent desfiinţat. Consiliul Judeţean şi consiliile locale sînt invitate să sprijine economia.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.