Blocarea geografică

0
416

Judeţul Maramureş se află la marginea UE şi a României, izolarea acestei regiuni este accentuată, iar lipsa drumurilor modernizate măreşte senzaţia de limes. Sîntem în afara coridoarelor de transport rutier rapid şi expres, lipseşte infrastructura de conexiune cu zonele din jur. Îngrijorător este faptul că pentru perioada 2016-2020 nu sînt prevăzute investiţii în dezvoltarea căilor de acces, deci vom rămîne la fel de stingheri în acest spaţiu montan.
Maramureşul are o populaţie de o jumătate de milion de oameni, un potenţial uman, economic, turistic, agricol important, chiar dacă sîntem aici unde se agaţă harta în cui. Dorim şi noi să fim incluşi în reţeaua TEN globală, nu putem aştepta pînă în ciclul 2021-2030 pentru a primi investiţii în infrastructura de transport. N-ar trebui să acceptăm această situaţie, este prea costisitoare! Doar Maramureşul şi Bistriţa Năsăud sînt private de aceste drumuri din reţeaua TEN-T centrală sau globală. Doar aceste două judeţe din ţară au rămas la coadă, fiind cele mai stinghere, fără acces la autostrăzi prin drumuri expres, care să asigure legătura cu ţara şi Europa.
S-a vorbit multă vreme, înainte de criza economică, de drumul expres Vaja – Petea – Satu Mare – Baia Mare. Pentru cei 80 km de şosea cu trei benzi s-au făcut chiar şi studii de fezabilitate. Au fost idei de investiţii pentru tunelul rutier pe sub Munţii Gutîi (ar reduce drumul spre Sighet cu 12 km, dar costă 100 milioane euro), drumul expres Mara – Sighetu Marmaţiei, podul comercial nou peste Tisa, drumul expres Baia Mare – Ardusat – Zalău, care să asigure conexiunea cu Autostrada Transilvania. Dar n-au fost puse în practică, statul preferînd să investească în repararea drumurilor naţionale/europene (370/320 km) spre Cluj, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Borşa. Sînt bune şi acestea, dar autovehiculele circulă tot cu 50 km/h.
Conectivitatea cu Transcarpatia este la fel de redusă, legăturile între malurile românesc şi ucrainean fiind foarte slabe, se limitează la traficul mic de frontieră. Graniţa comună de 100 km are un singur punct de trecere, la Sighet, pe un pod uşor.
Traficul pe drumurile naţionale şi europene este intens, cinci sute de vehicule pe oră, zece mii pe zi, iar riscul de accidente a crescut în aceste condiţii de aglomeraţie. Pentru zona Baia Mare, traficul este prea intens, drumurile nu mai pot suporta, la orele de vîrf se circulă maşină după maşină. Aici au loc multe accidente, cu pierderi de vieţi omeneşti. N-ar trebui să acceptăm situaţia aceasta de amînare a investiţiilor în infrastructura rutieră. Este nevoie de circa 2,5 miliarde de euro pentru a scoate Maramureşul din izolare, la care se adaugă alte sute de milioane de euro pentru drumurile judeţene (800 km), din care doar 150 km sînt modernizate. Avem 100 km de drum judeţean pietruit! Dacă nu prea putem schimba master planurile naţionale, investiţiile pentru drumurile judeţene pot fi susţinute mai intens de CJ Maramureş. Ţări folclorice întregi au doar drumuri judeţene, pe care se circulă cu viteză redusă. În Codru, Chioar, Lăpuş şi Maramureşul istoric, a circula cu autoturismul este o aventură pe multe drumuri. Un succes de remarcat: DJ Baia Sprie – Bîrsana a fost reabilitat cu 100 milioane lei. Însă multe sate n-au acces la centrele urbane, cu locuri de muncă, magazine şi servicii. Şi legăturile cu judeţele vecine sînt deficitare. Drumurile comunale au fost modernizate doar o treime, deci vor trece mulţi ani pînă la finalizarea asfaltărilor, ceea ce generează probleme de mobilitate. Mulţi oameni pleacă la muncă în Occident doar pentru a scăpa de drumurile pline de gropi! În oraşele din Maramureş, inclusiv în Baia Mare, există 700 km de străzi nemodernizate, unele impracticabile, cu precădere în cartierele mărginaşe şi în zonele periurbane.
Avem consilii locale şi judeţean noi. Problema drumurilor este o prioritate a comunităţilor – doar cu şosele asfaltate putem deveni europeni.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.