Sighetu Marmaţiei. Pentru cel care a fost ilustrul Elie Wiesel, drapel negru pe 3 clădiri!

0
550

Din 2 iulie – de când a trecut în Eternitate ziaristul, profesorul universitar şi scriitorul american Elie Wiesel, supravieţuitor al Holocaustului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986) născut la Sighet, în 1928 – Casa Muzeu în care s-a născut marele dispărut a devenit Casa Memorială ”Elie Wiesel”, Muzeu al Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti din Maramureş, care a fost inaugurat în 2002, în prezenţa sa şi a preşedintelui României, Ion Iliescu.
Muzeul se află în administrarea Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei care, împreună cu Comunitatea Evreilor din Sighet, au deschis ieri o carte de condoleanţe în care au semnat deja primarul şi viceprimarul municipiului, liderii Comunităţii Evreilor din Sighetu Marmaţiei, reprezentanţi ai societăţilor comerciale, unităţilor de învăţământ şi cultură, lideri de partid, prietenii Muzeului, alte oficialităţi.
WIESEL 008În acest cadru, despre viaţa, opera şi personalitatea celui dispărut la vârsta de 87 de ani au vorbit muzeograful Alin Pralea, Petru Godja, fost primar interimar în primăvara lui 1996, (când lui Elie Wiesel i-a fost înmânat Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Sighetu Marmaţiei, acordat de Consiliul Local din vara lui 1994), Horia Scubli, actualul primar, etnograful Mihai Dăncuş – fost director al Muzeului Maramureşului şi iniţiatorul înfiinţării Casei Muzeu ”Wiesel”, padre Massimo Nevolla ş.a.
Pe casa Memorială, dar şi pe clădirea Primăriei Sighetu Marmaţiei şi pe frontispiciul sediului Comunităţii Evreilor din Sighetu Marmaţiei, flutură de sâmbătă drapelul negru.
Nu pot să uit nici azi momentul de acum mai bine de 20 de ani, când dlui Elie Wiesel i s-a înmânat Titlul de Cetăţean de Onoare.
Wiesel1Cu vădită emoţie, cu lacrimi în ochi, de la pupitrul Sălii mari de şedinţe a Primăriei, domnia sa spunea: ”Nu am crezut niciodată că voi reveni în oraşul meu natal şi voi fi primit cu flori, ovaţii şi cu braţele deschise, după ce, la vârsta de 15 ani, am fost scos din Sighet, ca un câine, de autorităţile locale!” (cele instalate în urma Diktatului de la Viena, n.n.).
Cu ocazia prezenţei în zonă – însoţit de primarul interimar Petru Godja şi ulterior şi de Hary Maiorovici, compozitor clujean născut în 1918, la Sighet – Elie Wiesel a căutat atunci mormintele înaintaşilor săi în cimitirele evreieşti din Sighet, dar şi din comuna Bocicoiu Mare, unde a aflat că jumătate din localitatea tăiată de râul de frontieră Tisa a rămas în Ucraina (fosta URSS) cu neamuri cu tot.
Întinsă pe 161 de kilometri, graniţa de sârmă ghimpată a Maramureşului cu URSS, a despărţit din 1946 încoace sute de familii de români, ucraineni, evrei sau maghiari, cu membri rămaşi de o parte sau alta a frontierei de stat!
Nu pot să uit că la vizita de acum 32 de ani în oraşul natal, Elie Wiesel a fost păzit straşnic de autorităţile socialiste ale vremii. Ele nu se temeau de români, de cetăţenii români, ci de posibile atentate venite din exteriorul ţării. Au fost aduşi atunci inclusiv câţiva scafandri, care ”patrulau” pe fundul Izei, râul din spatele hotelului în care a fost cazat oaspetele!
Chemat în Univers, la ”marea hoinăreală”, Elie Wiesel va rămâne probabil singurul cetăţean pământean pentru care s-au arborat drapele de doliu pe numeroase clădiri din mai multe oraşe şi ţări ale lumii!
Dumnezeu să-l aibă în pază!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.