Mîndru-i maramureşeanul!

0
327

Din cei 500.000 de locuitori ai Maramureşului, circa 100.000 sînt plecaţi la muncă în străinătate. Fiind de regulă tineri, se stabilesc în comunitatea occidentală şi acolo îşi cresc copiii, deci şansele de a se întoarce în ţară sînt mici. Am rămas mai puţini cu 20% şi am îmbătrînit cu 20 de ani, prin urmare ar trebui să facem tot ce ne stă în putere să-i ţinem pe tineri acasă, să le dăm şanse în toate domeniile, inclusiv în cel politic!
În curţile caselor părăsite, cresc urzici, iar foile de hîrtie din ferestre se îngălbenesc. Sate întregi se află în pericol să dispară prin nelocuire, devin cătune cu sub o sută de suflete de pensionari. Numărul românilor scade în ritm accentuat, ceea ce recensămîntul confirmă, iar datele statistice din ultimii ani sînt şi mai îngrijorătoare, fenomenul migraţiei se adînceşte, aproape jumătate dintre români au experienţa Occidentului. După aderarea la UE, a urcat şi numărul migranţilor de la oraş, acei „decreţei” născuţi înainte de Revoluţie, care acum au în jurul vîrstei de 30 de ani şi îşi caută un rost un lume, cel mai uşor de răzbătut fiind în străinătate. Învaţă limba italiană/spaniolă în trei luni, se descurcă în engleză, franceză sau germană, sînt inteligenţi, educaţi şi crescuţi la oraş sau în stil orăşenesc, plus că sînt instruiţi, au terminat liceul şi pot face faţă la orice muncă. Părinţii lor se află la vîrsta pensiei şi se întorc în satul unde s-au născut, cosesc iarba din curte, iau hîrtia albastră din ferestre, re-migrează, adică se stabilesc în spaţiul rural unde au copilărit, îşi aduc cu drag aminte de aventurile din copilărie şi se bucură de aerul curat de la ţară, de apa din fîntînă şi de poamele din livadă.
România a mai trecut prin asemenea faze de depopulare, în perioada 1948-1989, pe fondul industrializării ţării. Mutarea ţăranilor la oraş s-a soldat cu un eşec social dureros, destabilizarea fiind cauza multor rele pe care le resimţim. Pierderea tradiţiei a distrus agricultura, terenurile rămase după cooperativizare fiind secătuite de humus şi elemente nutritive. Nu vezi o rîmă pe cîmpul agricol! Iar naţionalizarea industriei a rupt lanţul capitaliştilor interbelici, ceea ce încercăm de 25 de ani să recreăm, cu insuccese exprimate prin apariţia îmbogăţiţilor din fraudă. Tragem concluzii: migraţia a dus la scăderea natalităţii pînă la valorile minime istorice. Multe grădiniţe şi şcoli din sate au fost închise, generaţia nu mai are numărul de copii pentru o grupă sau o clasă (ceea ce înseamnă că peste 20 de ani nu vom mai avea forţă de muncă tînără). Vom fi pe atunci pensionari, iar în locul nostru vor veni imigranţi din ţările cu natalitate mare (sau ne vor înlocui romii, care fac 3 copii, nu 1 ca românii). Este un fenomen cunoscut, civilizarea şi creşterea nivelului de trai este însoţită de efecte de acest fel, pe care societatea nu ştie cum să le contracareze.
Ar trebui să fim suficient de deştepţi ca să luăm măsuri, cît nu este prea tîrziu. Desigur, nu putem scoate limbile străine din programele şcolare, dar nici n-ar trebui să livrăm specialişti pregătiţi pe banii noştri, către Vest. Constatăm că există şi tineri care se întorc acasă, după o experienţă de exploatare intensă în Occident, şi vor să-şi creeze aici o viaţă şi o familie. Ei vor fi norocul nostru, pe ei trebuie să-i susţinem! Se poate trăi şi în România, spun ei, din salariul mediu de 2.000 lei pe lună. Trebuie să observăm că tinerii de azi au un nivel de instruire redus, doar unul din zece urmează studiile superioare, şansele lor în străinătate fiind să ocupe locurile de muncă slab calificate. Universitatea Vasile Goldiş, Facultatea de Construcţii, Universitatea de Nord din Baia Mare îi aşteaptă pe aceşti tineri care vor să rămînă români!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.