Parastas pentru marele duhovnic maramureşean Lavrentie Şovre

0
476

În urmă cu 14 ani, în zi de mare sărbătoare, în 20 iulie, când este prăznuit Sfântul Mare Proroc Ilie, lua drumul veşniciei un mare duhovnic maramureşean, părintele Lavrentie Şovre. Cu dragostea de tată, dar şi cu multă căldură şi har, părintele Lavrentie Şovre a reuşit să adune lângă inima sa numeroşi fii duhovniceşti din toate colţurile ţării. Nu l-au uitat nici cei din ţinutul natal, maramureşenii, care îl vizitau ori de câte ori aveau prilejul, pentru un sfat, o vorbă duioasă sau pentru o binecuvântare la Mănăstirea Frăsinei, unde şi-a petrecut ultima parte a vieţii.
În amintirea marelui duhovnic, ucenicii săi îl vor comemora pe părintele Lavrentie Şovre, la Biserica închinată Sfântului Proroc Ilie din Baia Mare. La 14 ani de la plecarea la Domnul a marelui duhovnic, fiii săi duhovniceşti din Maramureş îi invită pe toţi cei care doresc să ia parte la comemorarea şi parastasul care vor fi săvârşite în 20 iulie, la Biserica Sfântul Proroc Ilie de pe strada Victor Babeş din Baia Mare, paroh Vasile Borca. Parastasul va fi oficiat în cadrul Sfintei Liturghii care va începe la ora 10. La eveniment va fi prezent şi părintele protosinghel Chesarie Bertea, care în prezent slujeşte la Biserica Sfânta Maria din New York, Statele Unite ale Americii. Părintele Lavrentie Şovre s-a născut în 25 septembrie 1923 în satul maramureşean Trestia şi a adormit în Domnul în ziua de 20 iulie 2002, în vremea săvârşirii Tainei Sfântului Maslu, în biserica Mănăstirii Frăsinei. A intrat ca frate în Mănăstirea Topliţa, în anul 1940, iar în anul 1941 trece linia de demarcaţie din Ardeal care era stăpânit de maghiari. Ajunge la Mănăstirea Neamţ, unde vrea să urmeze seminarul, însă este luat în armată a doua zi de Paşti. Din cauza unor probleme de sănătate este lăsat la vatră, astfel încât dornic de o viaţă despătimită, alege să intre în Mănăstirea Frăsinei. Părintele Lavrentie Şovre s-a nevoit până la sfârşitul vieţii sale pământeşti în ctitoria Sfântului Ierarh Calinic, din judeţul Vâlcea, la Mănăstirea Frăsinei, cunoscută pentru aspra nevoinţă şi mai ales pentru rânduiala specifică Sfântului Munte Athos, acolo unde nu au voie să intre femeile.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.