”Cu aşa patalamale şi cu dublu doctorat, vă place primar la sat?”

1
5819

Interviu cu dr. Laurenţiu Batin, primarul comunei Giuleşti

Laurenţiu Batin a copilărit şi crescut în Berbeşti, unul din cele 4 sate ale comunei Giuleşti, unde locuiesc părinţii săi. Ca absolvent al Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei, a primit repartiţie la Şcoala 13 din Baia Mare. După ce proaspătul învăţător a fost luat în cătane, acesta a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri, absolvită în 1989. A lucrat în domeniul combaterii criminalităţii organizate şi traficului de droguri. Din 2007, a lucrat la Poliţia de Frontieră (a fost 4 ani şef al IJPF Maramureş). În 2011 a obţinut titlul de Doctor în Filozofie politică, cu Teza: Filosofia politică a lui André Glucksmann, filosof şi figură de seamă a intelectualităţii franceze, cu care dl Batin a reuşit să realizeze un interviu, în limba franceză, la Paris, în 2011. În 2016, pentru a doua teză de doctorat, în domeniul istorie, sub îndrumarea ştiinţifică a prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru (”Instituţii fundamentale din Maramureş în perioada interbelică: Armata şi Biserica Ortodoxă”) dr. Laurenţiu Batin a primit aprecierea superlativă: magna cum laude. A publicat 5 cărţi. Următoarea, care are 1.800 de pagini, va ieşi curând de sub tipar, la Editura Limex. Este unul din cei 4 membri fondatori ai ASOCIAŢIEI ”DRAGOŞ-BOGDAN” A URMAŞILOR NOBILIMII MARAMUREŞENE, cu sediul la Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, Asociaţie sub înaltul patronaj al Academiei Române, preşedinte de onoare fiind academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române.

– Cu aşa patalamale şi cu dublu doctorat, vă place primar la sat?
– Da, îmi place pentru că e satul meu în comuna asta şi-mi aduc aminte cu drag cum veneam la medic sau la olimpiadele şcolare, pe jos, pe După Vale, câţiva kilometri până în centrul de comună Giuleşti Am candidat pentru această funcţie întrucât vreau să fac mai mult decât s-a făcut până acum pentru sat şi vreau să ajut oamenii, pe care îi cunosc foarte bine, în majoritate. Din punct de vedere istoric, pentru vechimea localităţii şi a nobililor stăpâni de cnezat este relevant că la 1317 documentele îl menţionează pe Dragoş din Giuleşti, tatăl lui Dragomir şi bunicul lui Drăgus. Sărbătorim în curând 700 de ani de când localitatea era cert formată, fiind una dintre cele mai vechi din spaţiul românesc. De la 1349, familia nobiliară de Giuleşti a stăpânit neîntrerupt satul, pe bază de privilegii primite de la regii Ungariei. Satul Giuleşti a evoluat treptat din obştile vechi săteşti, spre cnezatul de vale Mara, giuleştenii numărându-se printre cele 6 familii de cnezi de vale din Maramureş. Satul avea o biserică de piatră, tencuită în exterior şi pictată în interior. Importanţa localităţii în Evul Mediu a fost subliniată şi de arheologul Radu Popa, care a condus în 1968 operaţiuni de prospecţie în Maramureş. Acesta a săpat în cimitirul din Giuleşti, cu urme de continuitate între sec. XIV-XIX, de unde a reuşit să culeagă o serie de informaţii despre localnicii vechi ai satului. El descrie şi realităţile unui sat dispărut, Mestecăniş, ce făcea parte, alături de Giuleşti, din proprietăţile familiei nobiliare de Giuleşti.
– După nici două săptămâni de când sunteţi în pită aici, am aflat de la alţii că sunteţi energic, nu staţi o clipă locului, că aţi şi renovat cu forţe proprii sediul primăriei.
– Peste tot pe unde am fost am lăsat ceva în urma mea.
– Aţi candidat din partea ALDE. Care este configuraţia noului Consiliu Local?
– În Consiliul local sunt 4 membri ALDE, dintre care dl. Ştefan Codrea este viceprimar, 3 PSD, 2 PNL, 2 PRU, 1 PER şi 1 PV.
– Ce populaţie are Giuleştiul şi ce obiective turistice aveţi?
În cele 4 localităţi componente: Giuleşti, Berbeşti, Fereşti şi Mănăstirea, aşezate pe Mara şi Cosău, sunt aproape 4 mii de suflete. Venind dinspre Sighet, turistul poate vedea la intrarea în Berbeşti, pe DN 18, Troiţa Rednicenilor (secolul XVIII) făcută şi donată de către familia Rednic de Giuleşti (Atanasie Rednic a fost Mitropolitul Blajului). Troiţa a fost apreciată şi de Nicolae Iorga, care a dormit o noapte la Giuleşti, la protopopul de Mara, Petre Bîrlea, unul dintre delegaţii maramureşeni la Unirea din 1918. În Casa aceea, moştenită de familia mea, am găsit corespondenţa dintre Iorga şi părintele protopop. Un monument nou avem în cimitirul vechi din Berbeşti, unde am înălţat o troiţă în memoria luptătorilor locali dar şi a celor 4 ofiţeri polonezi care au murit pentru libertatea noastră, în seara zilei de 14 octombrie 1914, în luptele de la podul din Berbeşti. Legiunile de polonezi înrolaţi (precum românii) în armata austro-ungară au fost cele care au eliberat Maramureşul de invadatorii cazaci şi ucraineni, în luptele din 3-6 octombrie. Avem mânăstirea de la Fereşti, sec XVII, Biserica zidită din Giuleşti, biserica veche din lemn a mănăstirii din Mânăstirea, Casa memorială Ilie Lazăr din Giuleşti, care este în patrimoniul Muzeului Maramureşului din Sighet, dar care necesită anumite reparaţii, dar şi unele completări cu documente interesante pe care le deţin.
– De unde vine această pasiune pentru filozofie şi istorie, dle primar?
– Istoria mi-a plăcut din şcoala generală şi din liceu, unde i-am avut profesori pe Eugen Codrea, respectiv Eugenia Godja. Lucrarea de diplomă la absolvirea liceului a fost axată tot pe istorie: Lupta maselor maramureşene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ansamblul Mestecăniş, cu academicianul Surdu şi primarul Batin
Ansamblul Mestecăniş, cu academicianul Surdu şi primarul Batin

– Dacă aţi primit repartiţia de învăţător la o şcoală din Baia Mare, înseamnă că aţi avut pile sau că aţi fost un absolvent de excepţie.
– N-a fost vorba de pile. Am fost doar al doilea clasat între absolvenţii judeţelor Maramureş şi Satu Mare.
– Care sunt priorităţile, acum, în comună?
– Preocupările mele primordiale sunt cele legate de intabularea terenurilor primăriei, întrucât nu pot accesa nici un fond european. În al doilea rând trebuie să finalizez aducţiunile de apă, pe partea Berbeşti-Fereşti, un proiect pe 28 km, început de 10 ani şi care nu se mai termină, dar şi în comuna Giuleşti, care are reţea de apă separată. Încerc să rezolv în acest an problema. Următorul proiect este reţeaua de canalizare pentru toată comuna pe o lungime de 40-50 de km.
– Reţea pe care o veţi realiza în tot atâţia ani?
– Dacă obţin finanţare europeană pe acest proiect, voi fi foarte mulţumit dacă firmele care vor câştiga licitaţia vor lucra în cele 4 aşezări, de anul viitor.
– Înseamnă că de asfaltat uliţe, ciuciu!
– Nu asfaltez nimic, până nu îngropăm conductele. Aşa s-a întâmplat la Berbeşti, unde, pe DN 18, nu s-au făcut racordurile subterane la reţeaua de apă, iar cei de la CNADNR au asfaltat şi modernizat şoseaua care nu mai poate fi spartă 5 ani! Acum, încercăm să găsim soluţii pentru racordarea berbeştenilor de la drum, la reţeaua de apă, în paralel cu reţeaua de canalizare.
– Cu pruncii de şcoală cum staţi?
– La şcoala de la Fereşti nu sunt copii şi nici la Mănăstirea. Avem în funcţie Şcoala Gimnazială coordonatoare de la Giuleşti şi cea de la Berbeşti, care trebuie reabilitată. Avem 4 educatoare, 8 învăţători, 15 profesori la 324 de elevi, din care 60 preşcolari. Ceea ce făcea regretatul animator cultural Ştefan Rednic-Pişta, face acum la Giuleşti dna prof. Ileana Rednic, care instruieşte 40 de copii, în cadrul ansamblului folcloric”Mestecăniş”, după numele satului dispărut. Valea Mestecăniş despărţea cătunul Zaharia şi Valea Sărată, pe care se făcea drumul sării la Cămara (Sării) Sighet, port la fluviul Tisa. Documentele atestă că toate localităţile de pe Mara, afluent al Izei, care se varsă în Tisa, erau porturi. La Cămara Sighet veneau plutele cu sare extrasă din ocnele Slatina, Coştiui şi Şugatag. De aici, pe calea apei, sarea lua drumul Europei.
– Cum aţi fost primit de localnici? Vin ei cu petiţii, cu probleme la dvs.?
– Tot timpul sunt probleme şi vin zilnic mulţi oameni la primărie, dar le-am zis colegilor să nu văd nici un om că aşteaptă mai mult de un minut, două pe la uşi. Întrebăm cetăţeanul ce doreşte şi-l îndrumăm unde trebuie.
Avem aici 6 birouri plus cele din vechiul corp al primăriei, unde funcţionează Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Persoanei Giuleşti.
– În primele zile de la instalare, aţi şi avut probleme cu inundaţiile în două sate.
– La Fereşti şi Berbeşti, la finele lunii trecute, au ieşit apele pe alocuri, dar deja lucrăm la un zid din beton pe vreo 110 m. Am solicitat celor de la Drumurile Naţionale şi Judeţene să refacă anumite proiecte care au condus la inun­darea unor gospodării şi totodată i-am rugat pe localnici să-şi cureţe şanţurile. Din păcate avem şi aici destui oameni comozi, care aşteaptă să facă alţii treaba lor. Deja am avut 3 şedinţe de Consiliu Local. Toate sunt înregistrate video şi dorim să le difuzăm pe un site al nostru. Vreau transparenţă totală. Şedinţele de consiliu trebuie să fie solemne, cu intervenţii politicoase, nu cu urlete şi ţipete. Dorim să scoatem la concurs un post de instalator, unul de consilier juridic şi unul de buldo-excavatorist. Din păcate, de când am venit eu primar, cineva mă sabotează, înfundând conducta de apă din Giuleşti. Pe traseul de 7 km e greu şi costisitor să găseşti obturaţia, să tot tai şi să lipeşti conducta înfundată de răufăcători.
– Nici o problemă, domnule primar, că răufăcătorul o lipeşte, dacă-l prindeţi!

1 COMENTARIU

  1. Stimate D-le.Primar Baling.

    Cu deosebita credinta incoruptibila in dumneavoastra pozitie sociala incredintata de Dumnezeu prin votul giulestenilor sinceri si cu credinta pura , doresc sa va ofer sprijin in tot ce este necesar pentru restaurarea istorie care a fost torturata cu atita cruditate, locurile cele sfinte care ne redau puterea de a lupta, trai si duce mai departe victoria celor pierduti :Nobili si sfinti Ilie Lazar, care nu v-a inceta niciodata de a ne iubi cu curajul lui,credinta ,loialitatea, si rabdarea mindra si fara lacrimi, intotdeauna cu dirzenia de a pastra Sfintul Giulesti neschimbat.
    Din suflet va ofer tot ce-mi sta in putinta.
    Astept sa am onoarea de a va intilni.

    Cu deosebita stima,

    Adriana Mociran New York

    Origini materne in Giulesti -Gheorghe a Ilenei

    P. S. Impreuna vom reusi sa stirpim crima, si judeca pe cei care o practica.

    Hristos a Invite.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.