Vecine, dragă vecine fain o fost în sat la mine!

0
522

Vecinii din localităţile străvechiului Maramureş istoric (de la Prislop, la Munţii Oaşului, de la Gutâi până dincolo de Tisa, în raioanele Hust, Teceu şi Rahău, dar şi ai regiunii Transcarpatia şi judeţului Maramureş şi-au dat întâlnire ieri, în Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei.
Organizate de Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş – cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş, al Muzeului Maramureşului şi al Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei, al Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei şi al primăriilor din stânga Tisei (Onceşti, Câmpulung la Tisa, Giuleşti, Budeşti, Călineşti, Ocna Şugatag, Săpânţa, Bocicoiu Mare, Ruscova, Ieud, Strâmtura, Săcel, Bârsana, Bogdan Vodă, Boraş, Săliştea de Sus, Rona de Sus, Botiza, Şieu, Bistra, Petrova, Remeţi, Vadu Izei, Dragomireşti) – manifestările au început, la Podul istoric Sighet – Solotvino (Slatina), unde oaspeţii din Ucraina au fost întâmpinaţi de oficialităţile române cu pâine şi sare, pe linia de frontieră comună. Alături de prefectul de Maramureş a fost consulul general al României la Cernăuţi, conducerea CJ, parlamentari, primarul Sighetului, dar şi cei din zonă, Peter Hurley, consilieri locali şi judeţeni. Guvernatorul regiunii Transcarpatia i-a avut alături pe Însărcinatul cu Afaceri ad interim al Ucrainei în România, şefi ai administraţiilor raionale, primari şi membri ai radelor raionale şi regionale. La Muzeul Satului, oaspeţii au fost întâmpinaţi cu călăreţi şi trâmbiţasi.
Deşi graniţa pe Tisa s-a pus ”formal” din 1916, vecinii români, ucraineni şi maghiari de dincolo şi dincoace a frontierei au trăit de veacuri împreună, în pace şi armonie, cel puţin până în 1939-1945 când vecinii, prietenii şi familii întregi au rămas despărţite în ţări diferite de gardul cu sârmă ghimpată. Chiar dacă rudeniile aflate la câteva sute de metri distanţă de mejda de stat s-au putut vizita reciproc, ocolind sute de kilometri pe la PTF Vicşani – Siret, reînnodarea relaţiilor de bună vecinătate Dintre România şi Ucraina independentă a început după 1989.
Cu toate acestea, Ziua Bunei Vecinătăţi organizată din 2000 încoace se află abia la a IV-a ediţie.
Scopul evenimentului a fost promovarea judeţului nostru, atragerea de turişti în zonă, precum şi strângerea relaţiilor între primarii din stânga şi dreapta Tisei, în vederea promovării unor proiecte transfrontaliere.
La Muzeul Satului din Sighet, unde au venit sute şi sute de oameni a fost aşadar mare sărbătoare, un bun prilej de cunoaştere reciprocă a autorităţilor locale din Maramureş şi Transcarpatia, o ocazie de a pune la cale viitoare proiecte transfrontaliere şi un bun moment de promovare a acestui colţ de ţară. Pe lângă oficialităţile din stânga şi din dreapta Tisei, au fost la sărbătoare şi iubitorii de frumos, de autentic, de tradiţii, de pe cele două maluri ale Tisei. Nu au lipsit cântecul şi dansul românesc şi ucrainean, meşterii populari, produsele alimentare tradiţionale, atmosfera de voie bună şi prietenie dincolo de graniţe. Pe scena în aer liber, de sub biserica din lemn de secol XVII, originară din Apşa de Jos (azi, în Ucraina) au evoluat între orele 11 şi 17 Ansamblul Călineştenii Ţării Maramureşului şi Măriuca Verdeş, Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania, Ansamblul Mara şi Ileana Matus, cu grupul Moroşanca, Ansamblurile Clubului Copiilor din Sighet, Vişeu şi Borşa, Ansamblul Săpânţana, Taraful din Rona de Sus, grupul coral Buzavirag din Câmpulung la Tisa, grupuri şi ansambluri din toate celelalte localităţi enumerate, care au prezentat cântece şi obiceiuri româneşti, ucrainene sau maghiare. Desigur, pe scenă au urcat şi artiştii din Ucraina, care au venit şi ei cu obiceiuri româneşti, ucrainene şi maghiare.
La multe din cele 45 de gospodării reconstituite în muzeu, a fost mare animaţie, întrucât urmaşii urmaşilor foştilor proprietari au etalat pe masă nu doar produse de artizanat, dar şi licori şi bucate tradiţionale, au horit şi jucat ca în Maramureş. Oficialităţile au toastat şi semnat acorduri, inclusiv cel de înfrăţire între Sighet şi Hust, foste ”Oraşe regale”. Dar, despre ziua de ieri vom mai scrie.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.