Democraţia gunoiului

0
456

Pe rolul instanţei se află două cereri de chemare în judecată a Consiliului Local Fărcaşa, de către 3 şi 28 de cetăţeni, care nu sînt de acord ca depozitul ecologic de deşeuri să fie amplasat pe teritoriul comunei lor. Investiţia de 50 de milioane de euro din satul Sîrbi este pusă astfel în discuţie, riscînd ca obiectivul general al proiectului, managementul deşeurilor după noi principii, să nu fie atins. Ne lovim de opoziţia unui grup mic de cetăţeni, care au acest drept, să spună „nu” unui proiect public, cu posibilitatea ca judeţul Maramureş să piardă grantul european.
Este obligatorie punerea în funcţiune a unui alt sistem, nou, durabil, de management al deşeurilor, dar cei îngrijoraţi de posibila poluare a zonei Fărcaşa pot profita de eventualele greşeli făcute de autorităţi, privind avizarea şi aprobarea investiţiei. Nu ştim dacă proiectul se află la cele mai înalte standarde europene (zero waste), însă este evident că va îmbunătăţi serviciul public de colectare a gunoiului menajer şi va reduce numărul de depozite neconforme din judeţ. De la cele 76 de gropi de gunoi (ardeau zi şi noapte, poluau aerul, solul şi apa freatică), una în fiecare unitate administrativ teritorială, în neconformitate totală cu practicile şi politicile Uniunii Europene, iată că autorităţile naţionale şi comunitare au conceput un alt sistem, în contextul Axei prioritare 2 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”. Este prin urmare sigur că sistemul judeţean de management al deşeurilor va îmbunătăţi calitatea mediului şi condiţiile de viaţă ale locuitorilor. Acest lucru nu este sigur, afirmă unii cetăţeni din comuna Fărcaşa şi trei consilii locale care se opun proiectului şi au părăsit asociaţia intercomunitară judeţeană. Alternative există, dar ar însemna ieşirea din program şi amînarea investiţiei, cu efecte negative de lungă durată. În cel mai rău caz, investiţia de 229.148.934 lei, plus TVA, va trebui să fie suportată de cetăţenii judeţului, ceea ce nu ne dorim.
Justiţia trebuie să decidă în cele două procese şi este posibil ca proiectul să aibă scăpări reale, de care avocaţii ar putea profita. Reclamanţii cer anularea hotărîrii Consiliului Local Fărcaşa nr. 81 din 30 septembrie 2009, pe motiv că păşunea de 20 ha pe care se construieşte depozitul de deşeuri este a sătenilor din Sîrbi, primită la reforma agrară din 1921, iar unii dintre sîrbenii se opun investiţiei şi solicită un referendum local, pentru a afla poziţia locuitorilor satului şi ai comunei. Soarta proiectului se află de acum în mîine unor judecători, oameni şi ei, cu puterea lor de înţelegere şi de aplicare a legilor.
Iată datele principale ale proiectului. Deşeurile vor fi colectate selectiv, adică pe categorii. Aceasta este cea mai importantă problemă, deoarece va dura multă vreme pînă cînd maramureşenii se vor obişnui să nu arunce gunoiul menajer într-un container, de-a valma, cum se întîmplă acum. Cei care nu vor selecta deşeurile menajere vor plăti dublu sau triplu, suportînd din buzunar manopera de selectare a deşeurilor! În loc de 25 de lei pe lună, vor plăti 100. Fiecare cetăţean va trebui să selecteze deşeurile pe categorii: materiale reciclabile industrial (separat, plastic, metal, hîrtie), materiale compostabile (resturi biodegradabile, al căror drum nu e decis, pot fi compostate de gospodar sau centralizat) şi materiale nereciclabile (doar acestea ajung la Centrul de management integrat al deşeurilor de la Sîrbi, în cele patru celule ale depozitului ecologic, cu capacitatea totală de 450.000 mc). Deşeurile voluminoase vor fi colectate separat, în şapte centre din judeţ.
Nici un argument din proiect nu-i poate convinge pe vecinii acestui centru judeţean de colectare a deşeurilor (mici sau mari, inerte sau biologice) că managementul sistemului centralizat  va reuşi şi nu va degenera (adică, locuitorii nu vor face colectarea selectivă, ci vor arunca gunoiul de-a valma în containere, caz în care depozitul aflat la 1 km de Sîrbi va deveni noua groapă de gunoi a judeţului).
Ideal ar fi ca gospodăriile, comerţul, serviciile să nu producă „gunoi” deloc, adică 90-95% din ce aruncăm să fie revalorificat, de la 1-2% cît este acum. Dacă nu vom separa deşeurile cu responsabilitate, fiecare în gospodăria sa, localităţile, terenurile riverane, albiile rîurilor şi pădurile se vor umple total de mizerii!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.